Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

43 defini╚Ťii pentru arman

arm├ín1 sn [At: DAME, T. 56 / V: h-, -mean2 / Pl: ~mene / E: tc harman] (Reg) 1 Arie1 (1). 2 Loc ├«ngr─âdit l├óng─â cas─â (sau pe c├ómp) unde se treier─â, se pune f├ónul sau paiele, se ├«nchid vitele etc. Cf curte, obor. 3 Locul unde au fost hr─ânite oile iarna. 4 Cerc la suprafa╚Ťa apei. 5 (├Äe) Jocul ├«n ~ (sau trei ~mene) Joc cu ar╚Öice (sau cu bani de metal) care se arunc─â ├«n (trei) cercuri desenate pe p─âm├ónt.
armß║ąn, ~─â smf a vz arom├ón
armeán2 sn vz arman1
aromß║ąn, ~─â [At: DA ms / V: ar─âm-, arm├ón, arum- / Pl: ~i, ~e / E: arm├ón ml romanus ╚Öi modificat dup─â rom├ón] 1-2 smf, a (Persoan─â) care face parte din grupul meridional al poporului rom├ón r─âsp├óndit ├«n Peninsula Balcanic─â (mai ales ├«n Epir ╚Öi Macedonia) Si: (depr) cu╚Ťovlah, r─âm├ón, rom├ón, rum├ón, ╚Ťin╚Ťar Vz arom├ónc─â. 3 smp Ramur─â a poporului rom├ón care tr─âie╚Öte ├«n Epir ╚Öi ├«n Macedonia. 4 a Care apar╚Ťine arom├ónilor (3) Si: arom├ónesc (1). 5 a Care provine de la arom├óni (3) Si: arom├ónesc (2). 6 a Specific arom├ónilor Si: arom├ónesc (3). 7 a Referitor la arom├óni Si: arom├ónesc (4). 8 sf Idiomul arom├ónilor (3). 9 sn Cuv├ónt sau construc╚Ťie lingvistic─â din arom├ón─â (8) Si: arom├ónesc (5).
ARM├üN, armane, s. n. (Reg.) 1. Arie1 (1). 2. Conac ├«n care locuia administratorul unei ferme ╚Öi unde se ├«nmagazina recolta. 3. Lad─â zincat─â ├«n care se ╚Ťin acoperite cu o p├ónz─â umed─â foile de tutun ├«nainte de a fi prelucrate la ma╚Öinile de t─âiat. 4. Rotocol, cerc la suprafa╚Ťa unei ape. ÔÇô Din tc. harman.
ARMß║ĄN, -─é s. m. ╚Öi f., adj. v. arom├ón.
AROMß║ĄN, -─é, arom├óni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoan─â care face parte dintr-o ramur─â a poporului rom├ón, care tr─âie╚Öte ├«n sudul Peninsulei Balcanice (prin Epir ╚Öi Macedonia). 2. Adj. Care apar╚Ťine arom├ónilor (1), privitor la arom├óni; arom├ónesc. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Idiomul arom├ónilor [Var.: armß║ąn, -─â, s. m. ╚Öi f., adj.] ÔÇô Din arm├ón (mo╚Ötenit din lat. romanus), modificat dup─â rom├ón.
ARM├üN, armane, s. n. (Reg.) 1. Arie1 (1). 2. Rotocol, cerc la suprafa╚Ťa unei ape. ÔÇô Din tc. harman.
ARMß║ĄN, -─é s. m. ╚Öi f., adj. v. arom├ón.
AROMß║ĄN, -─é, arom├óni, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte dintr-o ramur─â a poporului rom├ón; care vorbe╚Öte dialectul arom├ón; care tr─âie╚Öte ├«n sudul Peninsulei Balcanice (prin Epir ╚Öi Macedonia). 2. Adj. Care apar╚Ťine arom├ónilor(1), privitor la arom├óni; arom├ónesc. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Idiomul arom├ónilor. [Var.: armß║ąn, -─â, s. m. ╚Öi f., adj.] ÔÇô Din arm├ón (mo╚Ötenit din lat. romanus), modificat dup─â rom├ón.
ARMÁN1 s. m. v. armean.
ARM├üN2, armane, s. n. (Regional) 1. Loc pe c├«mp unde se car─â ╚Öi se treier─â bucatele (av├«nd uneori mai multe arii); (prin restric╚Ťie) arie. Se vorbe╚Öte Despre pr─âsila care prisose╚Öte. De S.M.T., de norme, de legume ╚śi paza pe armane c├«t─â-i, cum e. DRAGOMIR, S. 22. Le-am dat bani s─â secere ╚Öi s─â lucreze la arman, nu s─â caute ╚Ťipari ├«n Ad├«ncata. SADOVEANU M. C. 21. ÔÖŽ Loc (uneori ├«mprejmuit) ├«n apropierea casei, folosit ca arie la treierat sau la alte treburi gospod─âre╚Öti. Ocolim armanul, ca s─â nu ne oprim caii dintr-o dat─â. STANCU, D. 469 2. (Rar; ├«n forma armean) Cerc, rotocol. B─âl─âcea cu nuiaua prin ap─â ╚Öi f─âcea haz cum sar stropi... de ap─â...El vedea c─â fiecare strop de ap─â, c├«nd pica ├«napoi la matc─â, se face c├«te-un armean (cerc) ├«mprejurul lui ╚Öi, de ce merge, se m─âre╚Öte. ISPIRESCU, L. 34. 3. Conac. ÔÇô Variant─â: (2) arme├ín s. n.
ARMEÁN1 s. n. v. arman1.
AROM├Ä╠üN1, -─é, arom├«ni, -e, adj. Care apar╚Ťine arom├«nilor, privitor la arom├«ni. Dialectul arom├«n. Ansamblul arom├«n de c├«ntece ╚Öi jocuri.
AROM├Ä╠üN2, -─é, arom├«ni, -e, s. m. ╚Öi f. Persoan─â f─âc├«nd parte din popula╚Ťia de limb─â rom├«n─â care tr─âie╚Öte ├«n Peninsula Balcanic─â, mai ales ├«n Epir ╚Öi Macedonia.
ARM├üN, armane, s. n. 1. Loc pe c├ómp unde se aduc ╚Öi se treier─â cerealele; (prin restric╚Ťie) arie. 2. Loc ├«ngr─âdit unde se ├«nchid vitele. 3. Cerc, rotocol (la suprafa╚Ťa unei ape). 4. Conac. ÔÇô Tc. harman.
ARMß║ĄN, -─é s. m. ╚Öi f., adj. v. arom├ón.
AROMß║ĄN, -─é, arom├óni, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de limb─â rom├ón─â care tr─âie╚Öte ├«n Peninsula Balcanic─â (prin Epir ╚Öi Macedonia). 2. Adj. Care apar╚Ťine arom├ónilor, privitor la arom├óni. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Dialectul arom├ón. [Var.: armß║ąn, -─â, s. m. ╚Öi f., adj.] ÔÇô Din arm├ón (<lat. romanus).
armán s. n., pl. armáne
aromß║ąn adj. m., s. m., pl. aromß║ąni; adj. f. aromß║ąn─â, pl. aromß║ąne
armán (arie, rotocol) s. n., pl. armáne
aromân s. m., adj. m., pl. aromâni; f.sg. aromână, pl. aromâne
ARMÁN s. v. arie.
ARMÁN s. v. curte, ogradă.
ARMEÁN s. v. cerc, rotocol.
AROMÂN s., adj. 1. s. macedoromân, (rar) macedonean. (~ii se află în sudul Peninsulei Balcanice.) 2. adj. v. aromânesc.
arm├ín (arm├íne), s. n. ÔÇô 1. Loc special amenajat unde se treier─â cerealele. ÔÇô 2. Rotocol, cerc. ÔÇô Var. harman, armean. Tc. harman (╚śeineanu, II, 23; Lokotsch 869), cf. bg., sb. harman. ÔÇô Der. armangiu, s. m. (paznic de hambar); arm─ânit, s. n. (treierat).
AROM├éN1 ~─â (~i, ~e) Care apar╚Ťine popula╚Ťiei de origine romanic─â din sudul Peninsulei Balcanice; referitor la aceast─â popula╚Ťie; macedorom├ón. /Din arm├ón ├«nv.
AROM├éN2 ~─â (~i, ~e) m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de origine romanic─â din sudul Peninsulei Balcanice sau este originar─â de acolo; macedorom├ón. /Din arm├ón ├«nv.
arman n. 1. arie de treerat (se aude la Constan╚Ťa); 2. (╚Öi armean) o varietate a jocului ├«n ar╚Öici (numit astfel dup─â suprafa╚Ťa circular─â ├«n care se joac─â); 3. fig. rotocol produs de o pic─âtur─â de ap─â: fiecare strop de ap─â... face c├óte un armean ├«mprejurul lui ISP. [Turc. HARMAN].
Arm├óni pl. adic─â Rom├óni, numele na╚Ťional al Rom├ónilor din Tesalia, Epir, Albania de mijloc ╚Öi Macedonia, numi╚Ťi ╚Öi ╚Üin╚Ťari, iar de Greci Cu╚Ťo-Vlahi. ÔÇô Datele statistice asupra lor variaz─â dela 200.000 la 800.000 de suflete; ei sunt nomazi (p─âstori) ╚Öi stabili (agricultori ╚Öi negustori). Graiul lor e un dialect al limbei rom├óne.
arm├ín n., pl. e (turc. pers. harman, arie). Sud. ├Ängr─âditur─â. Arie. Cerc tras de copi─ş cu o v─ârgu╚Ť─â pe p─âm├«nt sa┼ş cu cret─â or─ş c─ârbune pe un paviment oare-care ca s─â joace la ar╚Öice, peni╚Ťe, nastur─ş, petricele or─ş bile. V. mad─â.
arm├ón, arm├ón├ęsc. Forme macedo-rom├óne╚Öt─ş ├«ld. Rom├ón, rom├ónesc. V. arom├«n.
arom├ón, arom├ón├ęsc. Forme literare contaminate din Arm├ón ╚Öi Rom├ón. Aceste forme-s formate gre╚Öit de litera╚Ťi─ş ne╚Ötiutor─ş. Dup─â cum Istrienilor nu le zicem Rumer─ş, nic─ş Francejilor Fran├žais, cum se numesc e─ş ├«n limba lor, tot a╚Öa e gre╚Öit a zice Arom├ón ├«ld. Rom├ón Macedonean sa┼ş Macedorom├ón.
*pergh├ęl n., pl. e ╚Öi ur─ş (turc. [d. pers.] perkiar, perg─şar, pop. pergel, purgal, purgar). Circumferen╚Ť─â, cerc tras pe p─âm├«nt ├«n care b─â─şe╚Ťi─ş pun ar╚Öicele, nucile sa┼ş bilele la joc. (├Än Mold. arman). Ogo─ş. Arcad─â sa┼ş semicerc la zid─ârie. Vech─ş. Compas cu bra╚Ťele curbe. A da perghel (Munt.), a ocoli, a da t├«rcol.
arman s. v. CURTE. OGRAD─é.
ARMAN s. arie, (├«nv. ╚Öi reg.) sili╚Öte, (reg.) ╚Ťarc, (prin Mold. ╚Öi Bucov.) n─âsad─â. (~ pentru treieratul cerealelor.)
armean s. v. CERC. ROTOCOL.
AROM├éN s., adj. 1. s. macedorom├ón, (rar) macedonean. (~ ii se afl─â ├«n sudul Peninsulei Balcanice.) 2. adj. arom├ónesc, macedorom├ón, (rar) macedonean. (Popula╚Ťia ~.)
ARM├üN (< tc.) s. n. 1. Arie1 (1). 2. Conac ├«n care locuia administratorul unei ferme ╚Öi unde se ├«nmagazina recolta. 3. Lad─â zincat─â ├«n care se ╚Ťin acoperite cu o p├«nz─â umed─â foile de tutun ├«nainte de a fi prelucrate la ma╚Öinile de t─âiat.
ARMß║ĄN s. m. (< a + lat. romanus): v. arom├ón.
AROMß║ĄN, -─é adj. ╚Öi s. m. (< arm├ón modificat dup─â rom├ón): 1. termen folosit ├«n sintagmele dialect arom├ón ╚Öi idiom arom├ón (v. dialect ╚Öi idiom). 2. persoan─â care face parte din popula╚Ťia care vorbe╚Öte dialectul a. ├«n Epir ╚Öi Macedonia (Peninsula Balcanic─â). I se mai zice ╚Öi macedorom├ón (v.). Se consider─â c─â a. sunt o parte din urma╚Öii direc╚Ťi ai str─ârom├ónilor, rup╚Ťi din trupul poporului rom├ón ca o consecin╚Ť─â a migra╚Ťiei popoarelor sud-slave ├«n Peninsula Balcanic─â. Cea mai mare parte dintre ei sunt bilingvi ╚Öi tr─âiesc ├«n Grecia ╚Öi Albania (e vorba de 200 de mii ├«n Albania ╚Öi de 300 de mii ├«n Grecia); ceilal╚Ťi sunt a╚Öeza╚Ťi ├«n Iugoslavia ╚Öi ├«n Bulgaria.

Arman dex online | sinonim

Arman definitie

Intrare: arman
arman substantiv neutru
armean 3 s.n. substantiv neutru
Intrare: aromân (adj.)
aromân adjectiv
armân adjectiv
Intrare: aromân (s.m.)
aromân substantiv masculin
armân substantiv masculin