aritmíe sf [At: DICȚ. / Pl: ~ii / E: fr arythmie] 1 (Înv) Dereglare a ritmului de funcționare a unui organ. 2 (Med) Tulburare în activitatea inimii, manifestată prin dereglarea ritmului și a intensității contracțiilor mușchiului cardiac.

ARITMÍE s. f. (Med.) Tulburare în activitatea inimii, care se manifestă prin inegalitatea numărului, ritmului și intensității contracțiilor mușchiului cardiac. – Din fr. arythmie.

ARITMÍE s. f. (Med.) Tulburare în activitatea inimii, care se manifestă prin inegalitatea numărului, ritmului și intensității contracțiilor mușchiului cardiac. – Din fr. arythmie.

ARITMÍE s. f. (Med.; uneori determinat prin «cardiacă» sau «a inimii») Modificare a ritmului normal al inimii.

ARITMÍE s. f. Modificare a ritmului normal al inimii. – Fr. arythmie (< gr.).

aritmíe s. f., art. aritmía, g.-d. aritmíi, art. aritmíei

aritmíe s. f., art. aritmía, g.-d. art. aritmíei; pl. aritmíi

Aritmie ≠ ritm

ARITMÍE s.f. 1. Lipsă de ritm, neregularitate în succesiunea silabelor accentuate ale unui vers. 2. Tulburare a ritmului normal al inimii. [Gen. -iei. / < fr. arythmie].

ARITMÍE1 s. f. 1. lipsă de ritm, neregularitate în succesiunea silabelor accentuate ale unui vers. 2. tulburare a ritmului cardiac. (< fr. arythmie)

-ARITMÍE2 elem. aritm(o)-.

ARITM(O)-, -ARÍTM, -ARITMÍE elem. „număr”. (< fr. arithm/o/-, -arithme, -arithmie. cf. gr. arithmos)

ARITMÍE f. Boală caracterizată prin tulburarea ritmului normal al inimii. [G.-D. aritmiei] /<fr. arythmie