Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

20 defini╚Ťii pentru aritmetic─â

aritm├ętic, ~─â [At: MAIORESCU, L. 75 / Pl: ~ici, -ice / E: fr arithm├ętique, lat arithmeticus] 1-2 a, av (Care ╚Ťine) de aritmetic─â (6) Si: (├«nv) aritmeticesc (1). 3 a Specific aritmeticii (6) Si: (├«nv) aritmeticesc (2). 4 a Care provine de la aritmetic─â Si: (├«nv) aritmeticesc (3). 5 a ├Äntemeiat pe aritmetic─â (6) Si: (├«nv) aritmetic├ęsc (4). 6 sf Parte a matematicii care se ocup─â cu propriet─â╚Ťile elementare ale numerelor ra╚Ťionale. 7 sf Manual de aritmetic─â (6).
ARITM├ëTIC, -─é, aritmetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Parte a matematicii care se ocup─â cu propriet─â╚Ťile elementare ale numerelor ra╚Ťionale. ÔÖŽ Manual de aritmetic─â (1). 2. Adj. Care apar╚Ťine aritmeticii (1), privitor la aritmetic─â. ÔÇô Din fr. arithm├ętique, lat. arithmeticus.
ARITM├ëTIC, -─é, aritmetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Parte a matematicii care se ocup─â cu propriet─â╚Ťile elementare ale numerelor ra╚Ťionale ÔÖŽ Manual de aritmetic─â (1). 2. Adj. Care apar╚Ťine aritmeticii (1), privitor la aritmetic─â. ÔÇô Din fr. arithmetique, lat. arithmeticus.
ARITM├ëTIC, -─é, aritmetici, -e, adj. Care apar╚Ťine aritmeticii, care se refer─â la aritmetic─â, de aritmetic─â. Calcule aritmetice.
ARITM├ëTIC─é s. f. Parte a matematicii care se ocup─â cu studiul numerelor ├«ntregi. Domnul Ciolac socotea aritmetica ra╚Ťionat─â drept cel mai important obiect. SADOVEANU, N. F. 130. Fost-a scris p─ârintelui Duhu... s─â ne ├«nve╚Ťe ╚Öi c├«te oleac─â de aritmetic─â, de gramatic─â, de geografie. CREANG─é, A. 76.
ARITM├ëTIC, -─é, aritmetici, -e, adj. Care apar╚Ťine aritmeticii, privitor la aritmetic─â. ÔÇô Fr. arithm├ętique (lat. lit. arithmeticus).
ARITM├ëTIC─é s. f. Parte a matematicii care se ocup─â cu studiul numerelor. ÔÇô Fr. arithm├ętique (lat. lit. arithmetica).
aritm├ętic adj. m., pl. aritm├ętici; f. aritm├ętic─â, pl. aritm├ętice
aritm├ętic─â s. f., g.-d. art. aritm├ęticii
aritm├ętic adj. m., pl. aritm├ętici; f. sg. aritm├ętic─â, pl. aritm├ętice
aritm├ętic─â s. f., g.-d. art. aritm├ęticii
ARITMÉTICĂ s. (MAT.) (înv., în Bucov.) comput.
ARITM├ëTIC, -─é adj. Referitor la aritmetic─â. [< fr. arithm├ętique, cf. lat. arithmeticus, gr. arithmetikos].
ARITM├ëTIC─é s.f. Ramur─â a matematicii care se ocup─â cu studiul numerelor ╚Öi al opera╚Ťiilor care se pot face cu aceste numere. [Gen. -cii. / < fr. arithm├ętique, cf. lat. arithmetica, gr. arithmetike < arithmos ÔÇô num─âr].
ARITM├ëTIC, -─é I. adj. referitor la aritmetic─â. II. adv. prin procedee aritmetice. III. s. f. ramur─â a matematicii care studiaz─â numerele ╚Öi opera╚Ťiile ce se pot face cu acestea. (< fr. arithm├ętique, lat. arithmeticus, gr. arithmetikos)
ARITM├ëTIC ~c─â (~ci, ~ce) Care ╚Ťine de aritmetic─â; propriu aritmeticii. Calcul ~. Progresie ~c─â. /<fr. arithm├ętique, lat. arithmeticus
ARITM├ëTIC─é ~ci f. Ramur─â a matematicii care se ocup─â cu studiul numerelor ╚Öi al opera╚Ťiilor ce se pot efectua cu ele. [G.-D. aritmeticii] /<lat. arithmetica, germ. Arithmetik
aritmetic─â f. 1. ╚Ötiin╚Ťa numerelor, arta de a calcula; 2. tractat de aritmetic─â.
*aritm├ętic, -─â adj. (vgr. arithmetik├│s). Bazat pe aritmetic─â. S. Om priceput ├«n aritmetic─â. S. f., pl. ─ş. ╚śtiin╚Ťa numerelor ╚Öi socotelilor, prima treapt─â a matematici─ş. Adv. ├Än mod aritmetic.
ARITMETICĂ s. (MAT.) (înv., în Bucov.) comput.

Aritmetic─â dex online | sinonim

Aritmetic─â definitie

Intrare: aritmetic
aritmetic adjectiv
Intrare: aritmetic─â
aritmetic─â substantiv feminin