Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru aril

ar├şl2 sm [At: DEX2 / Pl: -i / E: fr aryle] (Chm) Radical organic monovalent ob╚Ťinut dintr-o hidrocarbur─â aromatic─â prin ├«ndep─ârtarea unui atom de hidrogen.
ar├şl1 sn [At: DA / Pl: ~e / E: fr arille] (La fructe) Partea c─ârnoas─â care acoper─â par╚Ťial (sau total) s─âm├ón╚Ťa Si: arilod.
AR├ŹL s. m. (Chim.) Radical organic monovalent rezultat dintr-o hidrocarbur─â aromatic─â prin ├«ndep─ârtarea unui atom de hidrogen. ÔÇô Din fr. aryle.
AR├ŹL s. m. (Chim.) Radical organic monovalent rezultat dintr-o hidrocarbur─â aromatic─â prin ├«ndep─ârtarea unui atom de hidrogen. ÔÇô Din fr. aryle.
AR├ŹL s. n. Radical care deriv─â de la o hidrocarbur─â aromatic─â prin ├«ndep─ârtarea unui atom de hidrogen din molecul─â. ÔÇô Fr. aryl.[1]
ar├şl1 (radical organic) s. m.
ar├şl2 (├«nveli╚Ö al unor semin╚Ťe) s. n., pl. ar├şle
ar├şl (chim.) s. m., pl. ar├şli
ar├şl (bot.) s. n.
AR├ŹL s.m. Radical derivat de la o hidrocarbur─â aromatic─â prin ├«ndep─ârtarea unui atom de hidrogen din molecul─â. [< fr. aryle].
AR├ŹL s.n. (Bot.) ├Ämbr─âc─âmintea extern─â, c─ârnoas─â a fructelor; arilod. [< fr. arille, cf. lat. arillus].
AR├ŹL1 s. m. radical organic monovalent derivat de la o hidrocarbur─â aromatic─â prin ├«ndep─ârtarea unui atom de hidrogen. (< fr. aryle)
AR├ŹL2 s. n. ├«nveli╚Ö c─ârnos, viu colorat, al unor semin╚Ťe. (< fr. arille)

Aril dex online | sinonim

Aril definitie

Intrare: aril (bot.; -e)
aril bot.; -e substantiv neutru
Intrare: aril (chim.; -i)
aril chim.; -i substantiv neutru