Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
10 definiții pentru arhondărie
arhondăríe sf [At: CIHAC II, 363 / V: -ntă- / Pl: ~ii / E: ngr ἀρχοντάρεῖον] Aripă dintr-o mănăstire (sau casă) destinată oaspeților, drumeților Si: (Mol) arhondaric.
ARHONDĂRÍE, arhondării, s. f. Arhondaric. – Din ngr. arhondarion.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
ARHONDĂRÍE, arhondării, s. f. Arhondaric. – Din ngr. arhondaríon.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
ARHONDĂRÍE, arhondării, s. f. (Munt.) Arhondaric. Merseră să se odihnească în chilia starețului ce slujea de arhondărie. ODOBESCU, S. I 88.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
arhondăríe s. f., art. arhondăría, g.-d. art. arhondăríei; pl. arhondăríi, art. arhondăríile
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
arhondăríe s. f., art. arhondăría, g.-d. art. arhondăríei; pl. arhondăríi, art. arhondăríile
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
ARHONDĂRÍE s. arhondaric. (A dormit la ~ mânăstirii.)
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
arhondăríe f. (d. arhondaric). Arhondaric.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
ARHONDĂRIE s. arhondaric. (A dormit la ~ mănăstirii.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Arhondărie dex online | sinonim
Arhondărie definitie
Intrare: arhondărie
arhondărie substantiv feminin
