Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru arhetip

arhet├şp sn [At: DA / S: (├«nv; dfnz) arche- (P: arche-) / Pl: ~uri / E: fr arch├ętype] 1 Model original care st─â la baza unui mit, unei legende, unei lucr─âri Si: prototip. 2 (Spc) Model dup─â care se face o lucrare. 3 (Rar) Prototip. 4 (Pre) Manuscris original al unei opere.
ARHET├ŹP, arhetipuri, s. n. Model, tip ini╚Ťial dup─â care se c─âl─âuze╚Öte cineva; (├«n special) manuscris original al unei opere. ÔÖŽ (Psih.) Structur─â profund─â a psihicului, ├«nn─âscut─â, care genereaz─â imagini simbolice ╚Öi guverneaz─â organizarea experien╚Ťei umane. ÔÇô Din fr. arch├ętype, lat. archetypum.
ARHET├ŹP, arhetipuri, s. n. Model, tip ini╚Ťial dup─â care se c─âl─âuze╚Öte cineva; (├«n special) manuscris original al unei opere. ÔÇô Din fr. arch├ętype, lat. archetypum.
ARHET├ŹP, arhetipuri, s. n. Model, tip ini╚Ťial dup─â care se c─âl─âuze╚Öte cineva; (├«n special) manuscris care st─â la baza altor manuscrise (copii ale aceleia╚Öi opere; original. Arhetipul manuscriselor cronicii lui Gr. Ureche nu se cunoa╚Öte.
ARHET├ŹP, arhetipuri, s. n. Model, tip ini╚Ťial dup─â care se c─âl─âuze╚Öte cineva; (├«n special) manuscris original al unei opere. ÔÇô Fr. arch├ętype (lat. lit. archetypum).
arhet├şp s. n., pl. arhet├şpuri
arhet├şp s. n., pl. arhet├şpuri
ARHET├ŹP s. v. originar.
ARHET├ŹP s.n. (├Än filozofia lui Platon) Concept care desemneaz─â modelul prim, originar, ideal al obiectelor sensibile, considerate ca reprezent─âri imperfecte ╚Öi copii ale sale. ÔÖŽ Fiecare din modulii ancestrali universali ai intui╚Ťiei ╚Öi intelectului care apar, potrivit terminologiei psihologice-religioase, ├«n visuri ╚Öi ├«n mitologie. ÔÖŽ Reprezentare, tip originar, prim. ÔÖŽ Tip, model dup─â care se face o lucrare; manuscris original, prim, dup─â care s-au f─âcut alte copii ale aceleia╚Öi opere; original. [< fr. arch├ętype, cf. lat. archetypum, gr. archetypos < arche ÔÇô ├«nceput, typos ÔÇô tip].
ARHET├ŹP s. n. 1. (fil.; la Platon) modelul prim, ini╚Ťial, ideal al obiectelor sensibile, considerate ca reprezent─âri imperfecte ╚Öi copii ale sale. ÔŚŐ fiecare din modulii ancestrali universali ai intui╚Ťiei ╚Öi intelectului care apar, potrivit psihologiei abisale, ├«n vis ╚Öi ├«n mituri. 2. tip originar, prim. 3. original (manuscris, oper─â) dup─â care se fac reproduceri. (< fr. arch├ętype, lat. archetypum)
ARHET├ŹP ~uri n. Tip, model ini╚Ťial dup─â care se execut─â o lucrare, mai ales manuscris original dup─â care se fac copii. /<fr. arch├ętype
*arhet├şp n., pl. ur─ş (vgr. arh├ętypon). Model, original, prototip.
arhetip s. v. ORIGINAL.
ARHE- (ARCHE-) ÔÇ×├«nceput, origine; arhaic, primitivÔÇŁ. ÔŚŐ gr. arkhe ÔÇ×origine, ├«nceputÔÇŁ > fr. arch├ę-, it. arche-, germ. id., engl. id. > rom. arhe- ╚Öi arche-. Ôľí ~bioz─â (v. -bioz─â), s. f., origine a vie╚Ťii pe p─âm├«nt; sin. arheogenez─â; ~cultur─â (v. -cultur─â), s. f., 1. Cultur─â arhaic─â a unei societ─â╚Ťi istorice. 2. Sintez─â global─â a arhetipurilor sau modelelor primare ale culturii din perioada antropogenezei p├«n─â ├«n perioada diferitelor etnogeneze; ~gon (v. -gon1), s. n., organ de reproducere ├«n form─â de butelie, ├«n care se formeaz─â game╚Ťii femeli, caracteristic pentru ferigi, mu╚Öchi ╚Öi gimnosperme; ~gonie (v. -gonie), s. f., abiogenez─â*; ~goniofor (v. gonio-, v. -for), s. n., suport al arhegoanelor, la plantele hepatice; ~spor (v. -spor), s. m., celul─â din care, prin diviziune, se formeaz─â at├«t celulele-mam─â sporifere din capsula mu╚Öchilor sau din sporangele ferigilor, c├«t ╚Öi celulele-mam─â din sacul embrionar al plantelor superioare; ~tip (v. -tip), s. n., 1. Concept platonician care desemneaz─â ideile ca model etern al lucrurilor. 2. Fiecare din simbolurile ancestrale universale care apar, potrivit terminologiei psihanalizei, ├«n visuri sau ├«n mitologii. 3. Specie primordial─â ├«n evolu╚Ťia filogenetic─â.

Arhetip dex online | sinonim

Arhetip definitie

Intrare: arhetip
arhetip substantiv neutru