Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru arhegon

arheg├│n sn [At: DEX2 / Pl: ~oane / E: fr arch├ęgone] Organ feminin de reproducere, caracteristic pentru mu╚Öchi, ferigi ╚Öi gimnosperme.
ARHEG├ôN, arhegoane, s. n. (Bot.) Organ feminin de reproducere, caracteristic pentru mu╚Öchi, ferigi ╚Öi gimnosperme. ÔÇô Din fr. arch├ęgone.
ARHEG├ôN, arhegoane, s. n. (Bot.) Organ feminin de reproducere, caracteristic pentru mu╚Öchi, ferigi ╚Öi gimnosperme. ÔÇô Din fr. arch├ęgone.
!arhegón s. n., pl. arhegoáne
arhegón s. n., pl. arhegoáne
ARHEG├ôN s.n. Organ de reproducere la mu╚Öchi, ferigi ╚Öi gimnosperme de forma unei butelii, ├«n care se formeaz─â game╚Ťii femeli. [< fr. arch├ęgone, cf. gr. arkhe ÔÇô principiu, gone ÔÇô genera╚Ťie].
ARHEG├ôN s. n. organ de reproducere femel la alge, mu╚Öchi, ferigi ╚Öi gimnosperme, care con╚Ťine oosfera. (< fr. arch├ęgone, gr. arkhegonos)
ARHEG├ôN n. bot. Organ feminin de reproducere, caracteristic pentru mu╚Öchi, ferigi, gimnosperme, alge, ├«n care se formeaz─â oosfera. /<fr. arch├ęgone
ARHE- (ARCHE-) ÔÇ×├«nceput, origine; arhaic, primitivÔÇŁ. ÔŚŐ gr. arkhe ÔÇ×origine, ├«nceputÔÇŁ > fr. arch├ę-, it. arche-, germ. id., engl. id. > rom. arhe- ╚Öi arche-. Ôľí ~bioz─â (v. -bioz─â), s. f., origine a vie╚Ťii pe p─âm├«nt; sin. arheogenez─â; ~cultur─â (v. -cultur─â), s. f., 1. Cultur─â arhaic─â a unei societ─â╚Ťi istorice. 2. Sintez─â global─â a arhetipurilor sau modelelor primare ale culturii din perioada antropogenezei p├«n─â ├«n perioada diferitelor etnogeneze; ~gon (v. -gon1), s. n., organ de reproducere ├«n form─â de butelie, ├«n care se formeaz─â game╚Ťii femeli, caracteristic pentru ferigi, mu╚Öchi ╚Öi gimnosperme; ~gonie (v. -gonie), s. f., abiogenez─â*; ~goniofor (v. gonio-, v. -for), s. n., suport al arhegoanelor, la plantele hepatice; ~spor (v. -spor), s. m., celul─â din care, prin diviziune, se formeaz─â at├«t celulele-mam─â sporifere din capsula mu╚Öchilor sau din sporangele ferigilor, c├«t ╚Öi celulele-mam─â din sacul embrionar al plantelor superioare; ~tip (v. -tip), s. n., 1. Concept platonician care desemneaz─â ideile ca model etern al lucrurilor. 2. Fiecare din simbolurile ancestrale universale care apar, potrivit terminologiei psihanalizei, ├«n visuri sau ├«n mitologii. 3. Specie primordial─â ├«n evolu╚Ťia filogenetic─â.

Arhegon dex online | sinonim

Arhegon definitie

Intrare: arhegon
arhegon substantiv neutru