14 definiții pentru argăsi
argăsí [At: (sec XVIII), ap. HEM 1569 / V: (îrg) -ghisi / Pzi: ~sesc / E: ngr ἀργάξω (aor) ἄργασα] 1 vt A tăbăci. 2 vt (Fig; înv) A se farda. 3 vr (Rar) A se supăra. ARGĂSÍ, argăsesc,
vb. IV.
Tranz. A prelucra pieile și blănurile cu un amestec de substanțe, pentru a le face trainice, impermeabile, flexibile; a cruși, a încruși, a tăbăci. – Din
ngr. árgasa (
aor. lui argázo).
ARGĂSÍ, argăsesc,
vb. IV.
Tranz. A prelucra pieile și blănurile cu un amestec de substanțe, pentru a le face trainice, impermeabile, flexibile; a cruși, a încruși, a tăbăci. – Din
ngr. árgasa (
aor. al lui argázo).
ARGĂSÍ, argăsesc,
vb. IV. 1.
Tranz. A prelucra pielea animalelor prin înmuiere în soluții speciale, cu scopul de a o face trainică, suplă și impermeabilă; a tăbăci. Începea stăpînirea tabacilor, care își argăseau pieile în Dîmbovița și le uscau pe maluri. PAS, L. 1 70.
2. Refl. Fig. (Neobișnuit) A se certa cu cineva; a se necăji. La grajd, Ion Gloabă își ștersese opincile cu o mînă de paie și se argăsea acum cu argații, care îl luau peste picior că e oaspe la domnul Aristică. PAS, L. I 24.
ARGĂSÍ, argăsesc,
vb. IV.
Tranz. A prelucra pielea animalelor în soluții speciale pentru a o face trainică, suplă și impermeabilă; a tăbăci. –
Ngr. argazo (
aor. argasa).
argăsí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. argăsésc,
imperf. 3
sg. argăseá;
conj. prez. 3 să argăseáscă
argăsí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. argăsésc, imperf. 3 sg. argăseá; conj. prez. 3 sg. și pl. argăseáscă argăsí (argăsésc, argăsít), vb. – A prelucra pieile și blănurile, a tăbăci. –
Mr. argăses, argăsire.
Ngr. ἀργάζω, aorist ἄργασα (DAR),
cf. bg. argasvam. –
Der. argăsar,
s. m. (argăsitor); argăsărie,
s. f. (acțiunea de a argăsi); argăsăriță,
s. f. (argăsitoare); argăseală,
s. f. (substanță de argăsit); argăsitor,
adj. (care argăsește).
A ARGĂSÍ ~ésc tranz. (piei de animale) A trata cu tananți (pentru a da însușirile necesare); a dubi; a tăbăci. /<ngr. árgasa argăsì v. a tăbăci. [Gr. mod. ARGÀZO].
argăsésc v. tr. (ngr. argázo, aor. árgasa, lucrez, curăț). Tăbăcesc.
tăbăcésc v. tr. (d. tabac 1). Lucrez peile cu ácid tanic ca să le fac bune p. industrie. Fig. Bat, snopesc în bătaĭe. – Și
argăsesc; în nord
dubesc. ARGĂSI vb. a tăbăci, (reg.) a cruși, (Mold., Bucov. și Transilv.) a dubi. (~ pieile.) Argăsi dex online | sinonim
Argăsi definitie
Intrare: argăsi
argăsi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a