argățime definitie

9 definiții pentru argățime

argățíme sf [At: ALECSANDRI, P. II, 106 / E: argat + -ime] 1 Mulțime de argați (1) adunați la un loc. 2 Totalitatea argaților (1). 3 Clasa socială a argaților (1).
ARGĂȚÍME s. f. Mulțime de argați; totalitatea argaților. – Argat + suf. -ime.
ARGĂȚÍME s. f. Mulțime de argați; totalitatea argaților. – Argat + suf. -ime.
ARGĂȚÍME s. f. Mulțime de argați, totalitatea argaților. Înainte de a trece mai departe se opri la o priveliște la care se strînsese toată argățimea și slujitorimea. SADOVEANU, Z. C. 257. Împrejuru-i ca o roată Șede argățimea toată. ALECSANDRI, P. A. 94.
ARGĂȚÍME s. f. Mulțime de argați; totalitatea argaților. – Din argat + suf. -ime.
argățíme s. f., g.-d. art. argățímii
argățíme s. f., g. -d. art. argățímii
argățime f. mulțime de argați: câmpul răsună de voioasa argățime AL.
argățíme f. Totalitatea argaților, mulțime de argați.

argățime dex

Intrare: argățime
argățime substantiv feminin