Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1016179:

aréndă sf] At: (a. 1776) IORGA, S. D. XII, 93 / V: (îrg) arân-, arin- / Pl: ~nzi, -de / E: rs apeндa, pn arenda, mg arenda] 1 Cedare a dreptului de folosință a unui bun, de obicei teren agricol, pe un timp determinat, în schimbul unei plăți. 2 Folosire a unui bun astfel cedat. 3 (Pex) Sumă plătită proprietarului pentru arendare (2).

Arenda dex online | sinonim

Arenda definitie