Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru arculeț

arculéț sn [At: ISPIRESCU, L. 335 / Pl: ~e / E: arc + -uleț] 1-10 (Șhp) Arc (1, 5,11, 13, 14) (mic).
ARCULÉȚ, arculețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui arc. – Arc + suf. -uleț.
ARCULÉȚ, arculețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui arc. – Arc + suf. -uleț.
ARCULÉȚ, arculețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui arc (1). Luă o viță de păr din capul fetei, făcu lațuri și un arculeț, și, dîndu-le băiatului, le zise:... Cu astea să prindeți păsărele ca să aveți ce mînca. ISPIRESCU, L. 335.
ARCULÉȚ, arculețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui arc.
arculéț s. n., pl. arculéțe
arculéț s. n., pl. arculéțe

arculeț definitie

arculeț dex

Intrare: arculeț
arculeț substantiv neutru