Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru arbust

arb├║st sm [At: BREZOIANU, R. 8 / Pl: ~u╚Öti / E: fr arbuste] Plant─â lemnoas─â mai mic─â ╚Öi mai sub╚Ťire dec├ót arborii (1) (care se ramific─â de la r─âd─âcin─â ca o tufa).
ARB├ÜST, arbu╚Öti, s. m. Plant─â lemnoas─â mai mic─â dec├ót arborele, care se ramific─â de la r─âd─âcin─â ├«n form─â de tuf─â ╚Öi nu formeaz─â o coroan─â distinct─â. ÔÇô Din fr. arbuste, lat. arbustum.
ARB├ÜST, arbu╚Öti, s. m. Plant─â lemnoas─â mai mic─â dec├ót arborele, care se ramific─â de la r─âd─âcin─â ├«n form─â de tuf─â ╚Öi nu formeaz─â o coroan─â distinct─â. ÔÇô Din fr. arbuste, lat. arbustum.
ARBÚST, arbuști, s. m. Plantă lemnoasă care se ramifică de la rădăcină în formă de tufă.
ARB├ÜST, arbu╚Öti, s. m. Plant─â lemnoas─â care se ramific─â de la r─âd─âcin─â ├«n form─â de tuf─â; cop─âcel. ÔÇô Fr. arbuste (lat. lit. arbustum).
arbúst s. m., pl. arbúști
arbúst s. m., pl. arbúști
ARBÚST s. (BOT.) copăcel.
ARBÚST s.m. Plantă cu o talie mai mică decât copacii; copăcel, tufă. [< fr. arbuste, it. arbusto < lat. arbustum].
ARBÚST s. m. plantă lemnoasă cu tulpina ramificată de la bază; copăcel. (< fr. arbuste, lat. arbustum)
ARBÚST ~ști m. Plantă lemnoasă de dimensiuni mai mici ca ale arborelui, având mai multe tulpini ramificate de la rădăcină. ~ fructifer. ~ ornamental. /<fr. arbuste, lat. arbustum
arbust m. arboraș mic, tufă.
*arb├║st m., pl. ╚Öt─ş (fr. arbuste, d. lat. arbustum, loc cu arbor─ş). Cop─âcel, tuf─â lemnoas─â, cum e pomu╚Öoara, trandafiru ╚Ö. a.
ARBUST s. (BOT.) cop─âcel.
ARBU╚śTI. Subst. Arbust, cop─âcel, tuf─â, tufi╚Öoar─â (dim.), tufar; subarbust. Tufi╚Ö. Afin; agri╚Ö; albaspin─â, p─âducel; alun, alunel (dim.); anacardier; badian; caper; caprifoi; c─âlin; c─âtin─â; cetin─â-de-negi; cimi╚Öir; ciritel (reg.), cununi╚Ť─â; coac─âz; coca; cru╚Öin; curpen (reg.); cubeb; d├«rmoz; dracil─â; drob; drob-de-munte; drobi╚Ť─â; gardenie; ghimpe, ghimpe-p─âdure╚Ť; grozam─â; hurmuz; iasomie; ienup─âr, jneap─ân, turtel (rar); jep; l─âm├«i; l─âm├«i╚Ť─â; leandru; lemn-c├«inesc, lemnul-c├«inelui; liliac; scumpie (reg.); iorgovan (reg.); magnolie; manioc; mandarin; m─âce╚Ö, cacad├«r (reg.), ruj─â (reg.); m─âlin; miel─ârea; mirt; mlaj─â; mo╚Ö-mon, scoru╚Ö-nem╚Ťesc; mur; p─âducel-negru; p─âliur; porumbar, porumbel, scorombar (reg.); r─âchi╚Ťele; rododendron, smirdar, trandafir-de-munte; salb─â-moale; scumpie; siminichie; s├«nger; soc; strofant; tamarix; trandafir, trandafira╚Ö (dim.), trandafirel (pop.), trandafiru╚Ť (pop.); tulichin─â; verigar; vi╚Öin-s─âlbatic, vi╚Öinel; vi╚Öin-turcesc; zmeur, zmeurar, rug-de-zmeur─â. Arboret; subarboret. Adj. Arbustiv. Vb. A planta, a s─âdi. A cre╚Öte. V. arbore, creang─â, fructe, p─âdure, plante ornamentale, pomi fructiferi, tulpin─â.

Arbust dex online | sinonim

Arbust definitie

Intrare: arbust
arbust substantiv masculin