Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

arb├│r sm vz arbore
├írbore sm [At: (sec. XVI) CUV. D. B─éTR. II, 190, ap. HEM 1481 / V: -or, -bur, -bure / Pl: ~ri / E: ml arbor] 1 Nume generic pentru orice plant─â cu trunchi ├«nalt, puternic, lemnos ╚Öi cu mai multe ramuri cu frunze care formeaz─â o coroan─â Si: copac, pom. 2 Schem─â ├«n form─â de arbore (1). 3 (Reg; ├«c) ~le-vie╚Ťii Tuia (Thuja occidentalis). 4 (Fig; ├«s) ~ le vie╚Ťii Schem─â reprezent├ónd evolu╚Ťia omului de-a lungul vie╚Ťii sale. 5 (Med; ├«as) Sec╚Ťiune a cerebelului ├«nf─â╚Ťi╚Ö├ónd o structur─â ca de arbore (1). 6 (Reg; ├«c) ~ -puturos Cenu╚Öer (Ailanthus altissimo). 7 (Reg; ├«c) ~-de- p├óine Plant─â lemnoas─â din familia curcubitaceelor, al c─ârei fruct fiert sau copt are gust de p├óine (Artocarpus incisa). 8 (├Äc) -de-cacao Plant─â lemnoas─â tropical─â, cultivat─â pentru fructele din care se ob╚Ťine cacao (Theobroma cacao). 9 (├«c) ~~de- cafea Plant─â lemnoas─â din regiunile calde ale Americii Latine, Asiei ╚Öi Africii, cultivat─â pentru fructele ei din care se ob╚Ťine cafea (Coffea arabica). 10 (├Äc) ~-de- cauciuc Plant─â lemnoas─â originar─â din America de Sud, din scoar╚Ťa c─âreia se extrage cauciucul natural (Hevea brasiliensis). 11 (Reg; ├«c) -de-Iudea (sau ~le Iudei, ~le lui Iuda) Plant─â din familia leguminoase (Cercis siliquastrum). 12 (Mol; ├«c) -schino╚Öel M─âr p─âdure╚Ť (Malus sylvestris). 13 (Mm; ├«s) -le mare Catargul principal. 14 (Mrn; ├«s) ~ mic Trinchet. 15 (├Äs) ~ genealogic Reprezentare sub forma unui arbore (2) a filia╚Ťiei membrilor unei familii (aristocratice). 16 (├Äs) ~ enciclopedic Tablou al cuno╚Ötin╚Ťelor omene╚Öti sub form─â de arbore (2). 17 (Chm; ├«s) ~ de plumb (sau al lui Saturn) Grupare (arborescent─â) de mici cristale de plumb, format─â ├«n jurul unei lame care a fost cufundat─â ├«ntr-o solu╚Ťie de sare de plumb. 18 (Med; ├«nv; ├«s) -rul circulator Sistemul sanguin. 19 (Fig; ├«s) -le cunoa╚Öterii binelui ╚Öi r─âului M─ârul din Rai ale c─ârui fructe au fost interzise lui Adam ╚Öi Eva. 20 (Mec) Organ de ma╚Öin─â care prime╚Öte ╚Öi transmite o mi╚Öcare de rota╚Ťie Si: ax─â, fus. 21 (Mec; ├«s) ~ motor Arbore (20) care transmite mi╚Öcarea de rota╚Ťie de la motor la sistemul antrenant. 22 (Mec; ├«s) ~ cotit Arbore (20) cu unul sau mai multe coturi, care prime╚Öte de la una sau mai multe biele o mi╚Öcare de rota╚Ťie, pe care o transmite unui sistem antrenat Si: vilbrochen.
árbur sm vz arbore
árbure sm vz arbore
ÁRBOR s. m. v. arbore.
├üRBORE, arbori, s. m. 1. Nume generic pentru orice plant─â cu trunchi ├«nalt ╚Öi puternic, lemnos ╚Öi cu mai multe ramuri cu frunze care formeaz─â o coroan─â; copac; p. restr. pom. ÔŚŐ Compuse: arbore-de-cacao = plant─â lemnoas─â specific─â zonei tropicale, cultivat─â pentru semin╚Ťele ei comestibile (Theobroma cacao); arbore-de-cafea = plant─â lemnoas─â din regiunile calde ale Americii Latine, Africii ╚Öi Asiei, cultivat─â pentru semin╚Ťele ei comestibile (Coffea arabica); arbore-de-cauciuc = plant─â lemnoas─â originar─â din America de Sud, din scoar╚Ťa c─âreia se extrage cauciucul natural (Hevea brasiliensis); arbore-de-p├óine = plant─â lemnoas─â cu tulpina ├«nalt─â ╚Öi foarte groas─â, al c─ârei fruct sferic, cu gust de p├óine, se consum─â fiert sau copt (Artocarpus incisa); arborele-vie╚Ťii = a) arbore decorativ originar din Extremul Orient, ├«nalt ╚Öi foarte r─âmuros, cu frunze mici, solzoase; tuia (Thuja orientalis); b) fig. schem─â reprezent├ónd evolu╚Ťia omului de-a lungul vie╚Ťii sale. ** Arbore genealogic = reprezentare grafic─â (de obicei sub forma unui copac cu ramuri) ├«nf─â╚Ťi╚Ö├ónd filia╚Ťia ╚Öi gradul de ├«nrudire ale membrilor unei familii (aristocratice). 2. Organ de ma╚Öin─â care prime╚Öte ╚Öi transmite o mi╚Öcare prin rota╚Ťia ├«n jurul axei sale. 3. (Mar.; ├«n sintagma) Arbore mic = trinchet. 4. (Rar) Catarg. [Var.: ├írbor s. m.] ÔÇô Lat. arbor, -is.
ÁRBOR s. m. v. arbore.
├üRBORE, arbori, s. m. 1. Nume generic pentru orice plant─â cu trunchi ├«nalt ╚Öi puternic, lemnos ╚Öi cu mai multe ramuri cu frunze care formeaz─â o coroan─â; copac; p. restr. pom. ÔŚŐ Compuse: arbore-de-cacao = plant─â lemnoas─â specific─â zonei tropicale, cultivat─â pentru semin╚Ťele ei comestibile (Theobroma cacao); arbore-de-cafea = plant─â lemnoas─â din regiunile calde ale Americii Latine, Africii ╚Öi Asiei, cultivat─â pentru semin╚Ťele ei comestibile (Coffea arabica); arbore-de-cauciuc = plant─â lemnoas─â originar─â din America de Sud, din scoar╚Ťa c─âreia se extrage cauciucul natural (Hevea brasiliensis); arbore-de-p├óine = plant─â lemnoas─â cu tulpina ├«nalt─â ╚Öi foarte groas─â, al c─ârei fruct sferic, cu gust de p├óine, se consum─â fiert sau copt (Artocarpus incisa); arborele-vie╚Ťii = a) arbore decorativ originar din Extremul Orient, ├«nalt ╚Öi foarte r─âmuros, cu frunze mici, solzoase; tuia (Thuja orientalis); b) fig. schem─â reprezent├ónd evolu╚Ťia omului de-a lungul vie╚Ťii sale. ÔÖŽ Arbore genealogic = reprezentare grafic─â (de obicei sub forma unui copac cu ramuri) ├«nf─â╚Ťi╚Ö├ónd filia╚Ťia ╚Öi gradul de ├«nrudire ale membrilor unei familii(aristocratice). 2. Organ de ma╚Öin─â care prime╚Öte ╚Öi transmite o mi╚Öcare prin rota╚Ťia ├«n jurul axei sale. 3. (Mar.; ├«n sintagma) Arbore mic = trinchet. 4. (Rar) Catarg. [Var.: ├írbor s. m.] ÔÇô Lat. arbor, -is.
ÁRBOR s. m. v. arbore.
├üRBORE, arbori, s. m. 1. Plant─â lemnoas─â cu trunchi solid ╚Öi ramuri cu frunze care formeaz─â o coroan─â; copac. ╚śi t─âcu, z─ârind para ro╚Öie a lumin─ârii, pe delu╚Öor, la fereastr─â, ├«ntre arbori. CAMILAR, N. I 90. C├«nd a trecut dincolo de poian─â ╚Öi a dat ├«ntre arbori... numai iat─â c─â-i sare iepuroiul de diminea╚Ť─â. SADOVEANU, P. M. 72. ÔŚŐ Compuse: arbore-de-p├«ine = plant─â arborescent─â din familia moraceelor, al c─ârei fruct, ├«nc─âlzit, are miezul asem─ân─âtor cu acela al p├«inii (Artocarpus incisa); arborele vie╚Ťii = a) arbore decorativ, cu tulpina piramidal─â ╚Öi cu frunze verzi, solzoase, din care anumite specii cresc cultivate ╚Öi ├«n ╚Ťara noastr─â (Thuia occidentalis); b) fig. figur─â reprezent├«nd evolu╚Ťia omului de-a lungul existen╚Ťei lui individuale (dup─â v├«rst─â). ÔÖŽ (Rar) Pom. Din arbori at├«rnau m─ânunchiuri de fructe, mere rumene, pere verzi ╚Öi prune alb─âstrii. SADOVEANU, O. II 8. 2. Fig. (Numai ├«n expr.) Arbore genealogic = filia╚Ťia membrilor unei familii, cu indicarea gradului de ├«nrudire dintre ei, reprezentat─â adesea printr-un arbore ale c─ârui ramuri ├«nchipuie pe descenden╚Ťi. V. genealogic. 3. (Fran╚Ťuzism) Catarg. Arborele mare = catargul principal. 4. Organ de ma╚Öin─â care prime╚Öte ╚Öi transmite mi╚Öcarea prin rota╚Ťia ├«n jurul axei sale. Arborii de transmisie se fac din o╚Ťel rezistent ╚Öi omogen. Arbore-motor = organ de ma╚Öin─â al unui motor, care, fiind pus direct ├«n mi╚Öcare de ma╚Öina motrice, transmite mi╚Öcarea de rota╚Ťie de la aceasta la sistemul antrenat. ÔÇô Variante: ├írbor (EMINESCU, O. I 133), (├«nvechit) ├írbure (NEGRUZZI, S. II 14) s. m.
ÁRBURE s. m. v. arbore.
ÁRBOR s. m. v. arbore.
├üRBORE, arbori, s. m. 1. Plant─â lemnoas─â cu trunchi solid ╚Öi ramuri cu frunze care formeaz─â o coroan─â; copac; p. ext. pom. ÔŚŐ Compuse: arbore-de-p├óine = specie de arbore al c─ârui fruct se m─ân├ónc─â copt ├«n cuptor, ca p├óinea (Artocarpus incisa); arborele-vie╚Ťii = a) arbore decorativ cu tulpina piramidal─â ╚Öi cu frunze verzi, solzoase (Thuja occidentalis); b) fig. figur─â reprezent├ónd evolu╚Ťia omului de-a lungul vie╚Ťii sale. ÔÖŽ Arbore genealogic = figur─â care (sub forma unui arbore cu ramuri pornite dintr-un trunchi comun) reprezint─â filia╚Ťia membrilor unei familii ╚Öi indic─â gradele de ├«nrudire dintre ei. 2. Organ de ma╚Öin─â care prime╚Öte ╚Öi transmite o mi╚Öcare prin rota╚Ťia ├«n jurul axei sale. 3. Catarg. [Var.: ├írbor, (├«nv.) ├írbure s. m.] ÔÇô Lat. arbor, -is.
ÁRBURE s. m. v. arbore.
árbore s. m., pl. árbori
!árbore-de-cacáo (plantă) s. m., pl. árbori-de-cacáo
!árbore-de-cafeá (plantă) s. m., pl. árbori-de-cafeá
!árbore-de-cauciúc (plantă) (-ca-u-ciuc) s. m., pl. árbori-de-cauciúc
!├írbore-de-pß║ąine (plant─â) s. m., pl. ├írbori-de-pß║ąine
*├írborele vi├ę╚Ťii (schema evolu╚Ťiei omului) s. m. + s. f.
!├írborele-vi├ę╚Ťii (tuia) (reg.) s. m. art.
árbore s. m., pl. árbori
árbore de cacáo s. m. + prep. + s. f.
árbore de cafeá s. m. + prep. + s. f.
árbore de cauciúc s. m. + prep. + s.n.
árbore de pâine s. m. + prep. + s. f.
├írborele vi├ę╚Ťii s. m. + s. f.
├üRBORE s. 1. (BOT.) copac, pom, (├«nv. ╚Öi pop.) lemn. (Un ~ falnic.) 2. (BOT.) arbore de cacao (Theobroma cacao) = (rar) cacaotier; arbore de cafea (Coffea arabica) = (├«nv.) cafeu; arborele-vie╚Ťii (Thuja orientalis ╚Öi occidentalis) = tuia, (rar) t─âm├óie. 3. v. fus. 4. (TEHN.) arbore cotit = vilbrochen. 5. v. catarg. 6. (MAR.) arbore mic v. trinchet.
ARBORE-PUTUR├ôS s. v. cenu╚Öar, o╚Ťetar fals.
ARBORELE-MAMÚT s. v. sequoia.
├üRBORE s.m. 1. Plant─â lemnoas─â de talie mare; copac, pom. ÔŚŐ Arborele vie╚Ťii = a) arbore decorativ, cu tulpina piramidal─â ╚Öi frunze verzi, solzoase; tuia; b) (fig.) schem─â reprezent├ónd evolu╚Ťia omului de-a lungul vie╚Ťii sale; arbore genealogic = desen ├«n forma unui arbore din care se v─âd ramifica╚Ťiile unei familii ╚Öi gradele de rudenie dintre membrii ei. 2. Catarg. ÔŚŐ Arbore gabier = catarg care sus╚Ťine gabia. 3. Ax─â care transmite o mi╚Öcare de rota╚Ťie diferitelor organe ale unei ma╚Öini. [< lat. arbor].
ÁRBORE s. m. ~ 5. (Inform.) Graf orientat, aciclic.
├írbore (-ri), s. m. ÔÇô (├Änv.) Copac, pom. ÔÇô Var. arbur(e). Mr. arbure, megl. arbur, istr. ă¬rbure. Lat. arb┼Ćr (Pu╚Öcariu 112; Candrea-Dens., 74; REW 606; DAR); cf. vegl. juarbul, it. albero (sicil. arvulu, cors. arburu, friul. arbul), alb. arbur, fr., v. prov., cat. arbre, sp. ├írbol, port. arvore. Rezultatul normal este arbure, ast─âzi ├«nv. ╚Öi ├«nlocuit de o form─â contaminat─â de der., care s├«nt cu to╚Ťii neol. Arbora, vb. din fr.; arborescent, s. f. (├«n form─â de arbore); arborescen╚Ť─â, s. f. (form─â ca a unei plante arborescente); arboret, s. n. (cr├«ng, p─âdurice), forma╚Ťie intern─â (cf. mr. arburet) care coincide cu it. arboreto, sp. arboledo, astfel ├«nc├«t ar putea reprezenta ╚Öi lat. arbor─ôtum (REW 607); arboricultor, s. m.; arboricultur─â, s. f.; arbust, s. m.
├üRBORE ~i m. 1) Plant─â lemnoas─â cu tulpina ├«nalt─â ╚Öi cu crengi ramificate, pe care se afl─â frunzele, form├ónd o coroan─â; copac. ÔŚŐ ~ de cacao plant─â lemnoas─â tropical─â cultivat─â pentru semin╚Ťe comestibile. ~ de cafea plant─â lemnoas─â tropical─â din care se ob╚Ťine cafeaua ╚Öi cofeina. ~ de cauciuc plant─â lemnoas─â tropical─â din scoar╚Ťa c─âreia se extrage un suc, prin coagularea c─âruia se ob╚Ťine cauciucul brut. ~ de chinchin─â plant─â lemnoas─â tropical─â din a c─ârei scoar╚Ť─â se extrage chinina. ~ de p├óine plant─â lemnoas─â exotic─â av├ónd fructe mari, sferice, cu gust de p├óine, care se consum─â fierte ╚Öi coapte. ~ genealogic figur─â ├«n form─â de copac reprezent├ónd ramifica╚Ťiile unei familii ╚Öi filia╚Ťia membrilor ei. ~ele vie╚Ťii a) arbore exotic cu tulpina ├«nalt─â, cu coroana deas─â, foarte r─âmuroas─â, ╚Öi cu frunze mici solzoase, cultivat─â ca plant─â decorativ─â; tuia; b) form─â a unei figuri reprezent├ónd evolu╚Ťia omului dea lungul vie╚Ťii sale. 2) Organ de ma╚Öin─â care transmite o mi╚Öcare prin rotire ├«n jurul axei sale. 3) St├ólp de lemn sau de metal fixat vertical pe o nav─â pentru a sus╚Ťine p├ónzele ╚Öi instala╚Ťiile de semnalizare; catarg. /<lat. arbor, ~oris
arbore m. 1. vegetal lemnos cu trunchiu ╚Öi ramuri; arbore genealogic, tabloul diferitelor ramifica╚Ťiuni ale unei familii; 2. (naviga╚Ťiune) catart: arborul mare.
Arbore (Hatmanul) m. sfetnic de ├«ncredere al lui ╚śtefan cel Mare ╚Öi eroul legendar al poeziei noastre istorice.
*├írbore m. (lat. ├írbor, ├írboris. V. arbure). Copac; pom. Mar. (dup─â it. ├ílbero). Catarg de corabie. Arbore genealogic, spi╚Ťa neamulu─ş, figur─â ramificat─â care arat─â ├«nrudirea membrilor une─ş famili─ş; arborele ├«n lobi─ş cerebelulu─ş.
├írbure m. (lat. ├írbor, ├írboris; it. ├ílbero, fr. cat. arbre, sp. ├írbol, pg. arvore. V. arbore). Vech─ş. Arbore, copac (az─ş numa─ş ca nume de familie).
ARBORE s. 1. (BOT.) copac, pom, (├«nv. ╚Öi pop.) lemn. (Un ~ falnic.) 2. (BOT.) arbore de cacao (Theobroma cacao) = (rar) cacaotier; arbore de cafea (Coffea arabica) = (├«nv.) cafeu; arborele-vie╚Ťii (Thuja orientalis) = tuia, (rar) t─âm├«ie. 3. (TEHN.) fus. (~ la un mecanism.) 4. (TEHN.) arbore cotit = vilbrochen. 5. (MAR.) catarg, (├«nv.) mast─â. 6. (MAR.) arbore mic = trinchet.
arbore-puturos s. v. CENU╚śAR.
arborele-mamut s. v. SEQUOIA.
ARBORI. Subst. Arbore, arbora╚Ö (dim., rar), copac, cop─âcel (dim.), pom. Abanos, eben; acaju, mahon; arbore-de-cacao; arbore-de-cauciuc; arbore-de-p├«ine; arin; ar╚Ťar, ar╚Ť─âra╚Ö (dim.); banan, bananier (livr.); baobab; brad, br─âdu╚Ť (dim.), br─âdi╚Öor, br─âdule╚Ť, br─âduli╚Ť─â (rar), br─âdan (reg.), br─âd─âna╚Ö (dim., reg.), br─âdui, br─âdu╚Ötean, t├«r╚Ö, t├«r╚Öu╚Ť (dim.); calembec (├«nv.); castan, castan-s─âlbatic, castan-porcesc; cedru; cer; chinchin─â; chiparos; chitru; coconar; cocotier; cola; corn; curmal; dafin, laur; eucalipt; fag, buc (reg.); fistic; frasin; frasin-de-munte; mojdrean, urm; gaiac; g├«rnea╚Ť─â (reg.), g├«rni╚Ť─â (reg.); gorun, sl─âdun (reg.); hicori; jugastru; livan; manghier; manglier; m─âslin; mesteac─ân, mestec─âna╚Ö (dim.); migdal; molid, molida╚Ö (dim.), brad-negru, brad-ro╚Öu; nuc, nucule╚Ť (dim.), nucu╚Ť, nuc╚Öor; palisandru; palmier, palm (neobi╚Önuit); paltin, p─âltina╚Ö (dim., pop.), p─âltinel (pop.), p─âltior (pop.); papaia; pin; platan; pl─âtic─â, ro╚Öcov-s─âlbatic; plop, plopu╚Öor (dim., rar), plopu╚Ť (reg.), plop-alb, plop-negru, plop-tremur─âtor, plop-de-munte; plut─â, pluta╚Ö, plop-pluta╚Ö, plop-piramidal; portocal, oranz (├«nv.), r─âchit─â, r─âchi╚Ťic─â (dim.); rodiu, rodier (rar); ro╚Öcov; salc─â, s─âlcu╚Ť─â (dim.); salcie, s─âlcioar─â (dim.), s─âlcic─â, salcie-pletoas─â, salcie-pl├«ng─âtoare; salc├«m, aca╚Ť (reg.); santal; scor╚Ťi╚Öor; sicomor; smochin; sorb; stejar, tufan, stej─ârel (dim.), stej─âra╚Ö, ghindar (reg.); tamarin; tec; tei, tei╚Öor (dim.), teiule╚Ť; terebin╚Ť; tufar; tufan; tuia, arborele-vie╚Ťii; ulm; velni╚Ö; ylang-ylang; zad─â. Arboret, p─âdure, p─âdurice (dim.), p─âduri╚Ť─â, p─âduri╚Öte (rar), rediu (reg.); cr├«ng, h─â╚Ťi╚Ö, huceag (reg.), huci (reg.), selb─â (rar), tuf─ârie, tuf─âri╚Ö, tufi╚Ö; dumbrav─â. Arbori-cultur─â; arboricultor. Dendrologie, dendrografie. Adj. Dendrologic. Vb. A planta, a s─âdi. A cre╚Öte. V. arbust, creang─â, fructe, frunz─â, p─âdure, plante ornamentale, pomi fructiferi.
├írbore-mam├║t s. m. Arbore de dimensiuni impresionante ÔŚŐ ÔÇ×Sequoia, arborele-mamut, care atinge ├«n─âl╚Ťimi de p├ón─â la 150 m, o circumferin╚Ť─â de 40 m ╚Öi v├órsta de 400-500 de ani a fost aclimatizat ╚Öi ├«n Uniunea Sovietic─â.ÔÇŁ Sc. 27 V 79 p. 5 //din arbore + mamut; v. C. Lupu ├«n CL 1/83 p. 53//
ARBORE (ARBURE), familie de boieri din Moldova. Mai important: Luca A. (?-1523), portar de Suceava (1486, 1498-1523). Tutore politic al lui ╚śtefan cel T├«n─âr (╚śtef─âni╚Ť─â), care la majorat, l-a ├«nvinuit de tr─âdare decapit├«ndu-l, fapt care a constituit ├«nceputul unei puternice mi╚Öc─âri boiere╚Öti ├«mpotriva domnitorului.
ARBORE, Nina (1890-1942, n. Tecuci), pictori╚Ť─â ╚Öi grafician─â rom├ón─â. Fiica lui A.-Ralli (1). Desene ╚Öi gravuri cu tematic─â social─â. ├Än pictur─â, ├«nclina╚Ťie spre stilizare excesiv─â. Portrete (ÔÇ×Zamfir ArboreÔÇŁ). A practicat ╚Öi pictura mural─â.
ARBORE, com. ├«n jud. Suceava, pe r├«ul Solca; 6.903 loc. (1991). Aici se afl─â biserica ÔÇ×T─âierea capului Sf. Ioan Botez─âtorulÔÇŁ, construit─â ├«n 1503, ca paraclis al cur╚Ťii boiere╚Öti a portarului de Suceava, Luca Arbore. Biserica, reprezentativ─â pentru arhitectura epocii lui ╚śtefan cel Mare, are o structur─â planimetric─â ce face trecerea de la planul longitudinal la cel triconc. Ca element special al construc╚Ťiei: ni╚Öa exterioar─â de pe peretele vestic, menit─â s─â ad─âposteasc─â masa pomenilor. La interior ╚Öi la exterior se p─âstreaz─â p─âr╚Ťi dintr-un ansamblul pictural executat ├«n 1541 de o echip─â de zugravi condus─â de Drago╚Ö Coman din Ia╚Öi. Morm├«ntul ctitorului, aflat ├«n pronaos, este cel mai important monument funerar ├«n stil gotic din Modova. Monument UNESCO. Muzeu s─âtesc.
ARBORE subst. 1. Arbure, Luca, boierul lui ╚śtefan cel Mare; Arbure╚Ötii, fam. (Has). 2. Arbori (╚śtef). V. ╚Öi Copac 1.
COFFEA L., ARBORELE DE CAFEA, fam. Rubiaceae. Gen originar din Africa ╚Öi Asia tropical─â, cca 45 specii, arbu╚Öti sempervirescen╚Ťi, cca 9 m ├«n─âl╚Ťime. Frunze puternic lucioase, persistente, opuse, coriacee, de culoare verde-├«nchis, 14-15 cm lungime, 6-7 cm l─â╚Ťime. Flori (4 petale) ├«n axa frunzei pe un peduncul scurt, albe, cu miros pl─âcut. Fruct, o bac─â, cca 1 cm diametru cu 2 semin╚Ťe, boabe de cafea.
PARROTIA C. A. Mey., PAROTIA, fam. Hamamelidaceae. Gen cu o singur─â specie: Parrotia persica (DC.) C. A. Mey., ┬ź Arborele de fier ┬╗. Originar─â din Iran, Caucaz, ├«n p─âduri umede ╚Öi calde. ├«nflore╚Öte prim─âvara, devreme. Flori hermafrodite, g─âlbui (f─âr─â petale, 5-7 stamine pendente de un ro╚Öu-aprins, pe antere lanceolate, ascu╚Ťite) a╚Öezate ├«n spice laterale care poart─â c├«teva frunze pubescente, maro-├«nchis. Arbust sau arbore, cca 9 m ├«n─âl╚Ťime, cu ritidom exfoliat ├«n pl─âci, ramurile tind s─â creasc─â orizontal, maro-oliv, pubescente, muguri maro- ├«nchis, p├«slo╚Öi. Frunze (apar dup─â ├«nflorire) simple, cu margini pu╚Ťin ondulate, la baz─â cordiforme sau rotunjite, alterne, eliptice, sau invers-ovate, penat-nervate, cca 9 cm lungime, lung-pe╚Ťiolate. Toamna frunzele se coloreaz─â ro╚Öu-str─âlucitor. Fruct, capsul─â subrotund─â, cu semin╚Ťe ovate, lucioase.
PHELLODENDRON Rupr., FELODENDRON, ARBORE DE PLUT─é, fam. Rutaceae. Gen originar din regiunile subtropicale ╚Öi temperate ale Asiei, cca 11 specii de arbori ├«nal╚Ťi p├«n─â la 20 m. Frunze caduce, aromate, imparipenat-compus, foliole ovat-lanceolate, pre v├«rf alungite, m─ârunt-crenate pe margini, punctate. Flori unisexuat- dioice, mici, verzi-g─âlbui, ├«n capitule terminale. Fructe, drupe globuloase.
Phellodendron amurense Rupr. ┬ź Arborele plut─â de Amur ┬╗. ├Änflore╚Öte vara. Flori mici, hermafrodite, unisexuate, dioice, galbene- verzui, dispuse ├«n mici panicule terminale. Frunze, de obicei opuse, cca 33 cm lungime, imparipenat-compuse cu 5-13 foliole ovat-lanceolate, 5-10 cm lungime, acuminate, pe margini fin-denticulate, pe partea inferioar─â glauce, nervura central─â p─âroas─â, pe cea superioar─â verzi-├«nchis-lucitor cu peri pe margine, miros puternic, cad la ├«nceputul toamnei av├«nd culoarea aurie. Arbore, cca 15 m ├«n─âl╚Ťime. Scoar╚Ť─â groas─â, moale, (plut─â), gri, ad├«nc-cr─âpat─â, lujeri puternici, gri.
SEQUOIA Endl., SECVOIA, ARBORELE MAMUT, fam. Taxodiaceae. Gen originar din S.U.A., 2 specii de arbori cu dimensiuni enorme, cu frunze mici, persistente, solzoase, ovate, ovat-lanceolate. Arbori monoici cu florile mascule solitare, cu 6-8 stamine, cele femele solitare, terminale, ├«n form─â de conuri cu numeroase c├órpele, semin╚Ťe ├«n 3 muchii c├«te 2 pe fiecare solz.
THEOBROMA L., ARBORELE DE CACAO, fam. Sterculiaceae. Gen originar din America tropical─â, cca 23 specii, arbori ╚Öi arbu╚Öti. Frunze ├«ntregi, simple, pieloase, scurt-pe╚Ťiolate, cu nervuri proeminente. Flori mici (caliciul cu 2-5 sepale lanceolate, corol─â cu 5 petale libere, 10 stamine unite ├«ntr-un tub ├«n form─â de petal─â, dintre care 5 fertile ╚Öi 5 sterile, 2-3 antere sesile cu 2 loji. ovarul cu 5 loji, fiecare cu un num─âr mare de semin╚Ťe) dispuse ├«n raceme sau fascicule axilare, pe tulpin─â sau pe ramurile mature. Fruct c─ârnos, ovoid, un fel de bac─â.
THUJA L., TUIA, ARBORELE VIE╚ÜII, fam. Cupressaceae. Gen orginar din America de N ╚Öi Asia, 6 specii, arbori sau arbu╚Öti r─â╚Öino╚Öi, monoici, erec╚Ťi. Frunze, persistente, mici, opuse, solzoase, dispuse imbricat pe 4 r├«nduri, cu arom─â puternic─â, alipite de lujerii comprima╚Ťi. Ramurile s├«nt, pe partea inferioar─â, verzi, uneori verzi-alb─âstrui ╚Öi pot avea dungi albe. Flori unisexuate, mici, terminale sau axilare; cele mascule mici, globuloase, cu filamente scurte, antere cu 6 saci polinici; cele femele dau na╚Ötere la conuri alungite, cu solzi opu╚Öi, imbrica╚Ťi, 8 rar 12, dintre care 2-6 s├«nt fertili ╚Öi 2 (uneori 4) exteriori plus 2 interiori s├«nt sterili. Fiecare solz cu 1-3 (foarte rar 5) semin╚Ťe mici, plate.
Thuja orientalis L. (syn. Biota orientalis Endl.), ┬ź Arborele vie╚Ťii ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Conuri ovoide, verzi cu reflexe maronii, cu 6-8 solzi lemno╚Öi, ├«ncovoia╚Ťi, semin╚Ťe nearipate, maro-├«nchis. Frunze verzi-deschis, ca ni╚Öte solzi, a╚Öezate imbricat, cu glande ad├«ncite, iarna s├«nt maronii. Arbore piramidal, p├«n─â la 10 m ├«n─âl╚Ťime, dens-ramificat, stufos, ramuri ├«n form─â de evantai, scoar╚Ťa maro-├«nchis-ro╚Öiatic─â, se exfoliaz─â.
├írbore, arbori s. m. Nume generic pentru orice plant─â cu trunchi ├«nalt, lemnos ╚Öi cu multe ramuri, care formeaz─â o coroan─â; copac; p. restr. pom. ÔÖŽ ÔÇ×Arborele vie╚ŤiiÔÇŁ = a) arbore decorativ originar din Extremul Orient, ├«nalt ╚Öi cu multe ramuri, av├ónd frunze mici ╚Öi solzoase; tuia (Thuja orientalis); b) schem─â reprezent├ónd evolu╚Ťia omului pe ├«ntregul parcurs al vie╚Ťii sale; c) motiv iconografic ornamental cu caracter simbolic, reprezent├ónd via╚Ťa printr-un arbore ├«nc─ârcat de roade, dar amenin╚Ťat mereu de primejdii ilustrate prin p─âs─âri ╚Öi animale; este r─âsp├óndit ├«n arta cult─â ╚Öi popular─â at├ót ├«n Orient, c├ót ╚Öi ├«n Europa, ap─âr├ónd frecvent ╚Öi ├«n pictura mural─â din ╚Ť─ârile rom├óne, ├«n ornamentica sculptat─â ╚Öi ├«n miniaturi. ÔÖŽ ÔÇ×Arborele lui IeseiÔÇŁ = tem─â iconografic─â de larg─â r─âsp├óndire ├«n arta cre╚Ötin─â, care simbolic genealogia lui Iisus Hristos, ├«ncep├ónd cu Iesei, tat─âl regelui ╚Öi psalmistului David. Tema se afl─â ├«n picturile exterioare din Moldova (Humor, 1535; Moldovi╚Ťa, 1538; Vorone╚Ť, 1596), amploarea conferit─â de pictorii moldoveni fiind unic─â ├«n lume. Se mai nume╚Öte ÔÇ×Arborele genealogic al lui IisusÔÇŁ. ÔÇô Din lat. arbor, -oris.

Arbore dex online | sinonim

Arbore definitie

Intrare: arbore
arbore substantiv masculin
arbor substantiv masculin
arbur substantiv masculin
arbure substantiv masculin
Intrare: Arbore
Arbore
Intrare: Arbore
Arbore
Intrare: arbore-de-cacao
arbore-de-cacao substantiv masculin
Intrare: arbore-de-cafea
arbore-de-cafea substantiv masculin
Intrare: arbore-de-cauciuc
arbore-de-cauciuc substantiv masculin
Intrare: arbore-de-fier
arbore-de-fier
Intrare: arbore-de-pâine
arbore-de-pâine substantiv masculin
Intrare: arbore-de-plut─â
arbore-de-plut─â
Intrare: arborele-vie╚Ťii
arborele-vie╚Ťii substantiv masculin articulat (numai) singular
Intrare: arbore-puturos
arbore-puturos substantiv masculin
Intrare: arborele-mamut
arborele-mamut substantiv masculin articulat