Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru arbaletrier

arbaletrier [At: DEX2 / P: ~tri-er / Pl: (1) ~i, (2) ~e / E: fr arbal├ętrier] 1 sm Osta╚Ö care lupta cu arbaleta. 2 sn Parte a acoperi╚Öului care sus╚Ťine ├«nvelitoarea propriu-zis─â.
ARBALETRI├ëR, (1) arbaletrieri, s. m., (2) arbaletriere, s. n. 1. S. m. Osta╚Ö care lupta cu arbaleta. 2. S. n. Parte a acoperi╚Öului care sus╚Ťine ├«nvelitoarea propriu-zis─â. [Pr.: -tri-er] ÔÇô Din fr. arbal├ętrier.
ARBALETRI├ëR, (1) arbaletrieri, s. m., (2) arbaletriere, s. n. 1. S. m. Osta╚Ö care lupta cu arbaleta. 2. S. n. Parte a acoperi╚Öului care sus╚Ťine ├«nvelitoarea propriu-zis─â. [Pr.: -tri-er] ÔÇô Din fr. arbal├ętrier.
arbaletri├ęr1 (soldat) (-le-tri-er) s. m., pl. arbaletri├ęri
arbaletri├ęr2 (parte a acoperi╚Öului) (-le-tri-er) s. n., pl. arbaletri├ęre
arbaletri├ęr (persoan─â) s. m. (sil. -tri-er), pl. arbaletri├ęri
arbaletri├ęr (obiect) s. n. (sil. -tri-er), pl. arbaletri├ęre
ARBALETRI├ëR s.m. 1. Soldat ├«narmat cu o arbalet─â. 2. Grind─â care serve╚Öte la sus╚Ťinerea penelor pe care se fixeaz─â c─âpriorii unui acoperi╚Ö. [Pron. -tri-er. / < fr. arbal├ętrier].
ARBALETRI├ëR I. s. m. soldat ├«narmat cu o arbalet─â. II. s. n. grind─â care serve╚Öte la sus╚Ťinerea penelor pe care se fixeaz─â c─âpriorii unui acoperi╚Ö. (< fr. arbal├ętrier)

Arbaletrier dex online | sinonim

Arbaletrier definitie

Intrare: arbaletrier
arbaletrier 2 s.n. substantiv neutru
  • silabisire: -tri-er
arbaletrier 1 s.m. substantiv masculin admite vocativul
  • silabisire: -tri-er