arabil definitie

14 definiții pentru arabil

arábil, ~ă a [At: I. IONESCU, M. 54/ Pl: ~i, ~e / E: fr arable] 1-2 (D. pământ) Bun de arat și cultivat.
ARÁBIL, -Ă, arabili, -e, adj. (Despre pământ) Bun pentru arat și cultivat; arător. – Din fr. arable, lat. arabilis.
ARÁBIL, -Ă, arabili, -e, adj. (Despre pământ) Bun pentru arat și cultivat; arător. – Din fr. arable, lat. arabilis.
ARÁBIL, -Ă, arabili, -e, adj. (Despre pămînt) Bun pentru arat și cultivat. Noi n-avem pămînt arabil mult. Noi munca în grădini, în moșiile noastre de pruni și de alți pomi s-o facem împreună. DUMITRIU, N. 166. Strat arabil = stratul de pămînt care se ară și în care plantele cultivate își răspîndesc majoritatea rădăcinilor.
ARÁBIL, -Ă, arabili, -e, adj. (Despre pământ) Bun pentru arat și cultivat. – Fr. arable (lat. lit. arabilis).
arábil adj. m., pl. arábili; f. arábilă, pl. arábile
arábil adj. m., pl. arábili; f. sg. arábilă, pl. arábile
ARÁBIL adj. cultivabil, (rar) arător. (Pământ ~.)
ARÁBIL, -Ă adj. (Despre pământ) Bun pentru cultură. [Cf. lat. arabilis, it. arabile].
ARÁBIL, -Ă adj. (despre pământ) bun pentru cultură. (< fr. arable, lat. arabilis)
ARÁBIL ~ă (~i, ~e) (despre pământ) Care poate fi arat și cultivat; bun pentru arat și cultivat. /<fr. arable, alt. arabilis
arabil a. care se poate ara, bun de arat: pământ arabil.
*arábil, -ă adj. (lat. arabilis). Care se poate ara saŭ e bun de arat.
ARABIL adj. cultivabil, (rar) arător. (Pămînt ~.)

arabil dex

Intrare: arabil
arabil adjectiv