Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

35 defini╚Ťii pentru arab

ar├íb, ~─â [At: NECULCE, ap. LET. II, 396 / V: (├«nv) -av / Pl: ~i, ~e / E: fr arabe, lat arabus] 1-2 smf, a (Persoan─â) care este din Orientul Apropiat sau nordul Africii Si: maur, sarazin, (├«vp) arap (1-2), harap. 3 smp Popula╚Ťie originar─â din Orientul Apropiat ╚Öi nordul Africii Si: maur, sarazin, (├«vp) arap (3), harap. 4-7 a Care apar╚Ťine (sau este specific) arabilor sau Arabiei Si: arabic, ar─âbesc, (├«vp) arap, ar─âpesc. 8-9 a Referitor la arabi (1) sau Arabia. 10 a Produs de arabi (1). 11 a (├Äs) Cal ~ Cal de ras─â pentru c─âl─ârie originar din Arabia. 12-13 sf, a (╚ś├«s) Limb─â ~─â (Limb─â) vorbit─â de arabi (1) Si: (├«nv) ar─âbeasc─â (7-8), (├Ävp) arap─â. 14-15 sn Cuv├ónt sau expresie (neasimilat─â ├«nc─â) ├«mprumutat─â din arab─â (12) Si: (├Ävp) arap. 16 a (├Äs) Cifr─â ~ ─â Cifr─â care apar╚Ťine celui mai utilizat sistem zecimal de numera╚Ťie, inventat de arabi (3).
ar─âbo├íic─â sf [At: DEX2 / Pl: ~ice / E: arab + -oaic─â] 1 Femeie din neamul arabilor (1) Si: (├«vp) ar─âpoaic─â (1). 2 (Pex) Femeie cu ├«nf─â╚Ťi╚Öare de ar─âboaic─â (1) Si: (├«vp) ar─âpoaic─â (2). 3 (Pex; imp) Negres─â.
AR├üB, -─é, arabi, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a unor ╚Ť─âri din Orientul Apropiat ╚Öi din nordul Africii. 2. Adj. Care apar╚Ťine ╚Ť─ârilor arabe sau arabilor (1), privitor la ╚Ť─ârile arabe ori la arabi; arabic, ar─âbesc. * Cifr─â arab─â = fiecare dintre cifrele care apar╚Ťin celui mai r─âsp├óndit dintre sistemele zecimale de numera╚Ťie. Cal arab = cal de ras─â pentru c─âl─ârie ╚Öi trac╚Ťiune u╚Öoar─â originar din Arabia. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limba arab─â. ÔÇô Din fr. arabe, lat. arabus.
AR─éBO├üIC─é, ar─âboaice, s. f. Femeie care face parte din popula╚Ťia ╚Ť─ârilor arabe. ÔÇô Arab + suf. -oaic─â.
AR├üB, -─é, arabi, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a unor ╚Ť─âri din Orientul Apropiat ╚Öi din nordul Africii. 2. Adj. Care apar╚Ťine arabilor (1) sau ╚Ť─ârilor arabe, privitor la arabi sau la ╚Ť─ârile arabe; arabic, ar─âbesc. ÔŚŐ Cifr─â arab─â = fiecare dintre cifrele care apar╚Ťin celui mai r─âsp├óndit dintre sistemele zecimale de numera╚Ťie. Cal arab = cal de ras─â pentru c─âl─ârie ╚Öi trac╚Ťiune u╚Öoar─â, originar din Arabia. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limba arab─â. ÔÇô Din fr. arabe, lat. arabus.
AR─éBO├üIC─é, ar─âboaice, s. f. Femeie care face parte din popula╚Ťia de baz─â a ╚Ť─ârilor arabe. ÔÇô Arab + suf. -oaic─â.
AR├üB1, -─é, arabi, -e, adj. Care ╚Ťine de Arabia sau apar╚Ťine locuitorilor ei; din Arabia; maur, ar─âbesc. Limba arab─â. ÔŚŐ El se av├«nt─â pe calul s─âu arab ╚śi drumul, ca s─âge╚Ťii, ├«i d─â peste pustie. EMINESCU, O. I 97. ÔŚŐ (Spre deosebire de cifre romane) Cifre arabe = cifrele 1, 2, 3, 4, 5 etc. (├«mprumutate de la arabi).
AR├üB2, -─é, arabi, -e, s. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Arabiei (popula╚Ťie r─âsp├«ndit─â ╚Öi ├«n alte ╚Ť─âri din vestul Asiei, ├«n Africa de nord etc.); maur. Arabii to╚Ťi r─âsar din cort S─â-mi vad─â roibul c├«nd ├«l port ╚śi-l joc ├«n fr├«u ╚Öi-l las ├«n trap! CO╚śBUC, P. I 109.
AR├üB, -─é, arabi, -e, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj. Care apar╚Ťine Arabiei sau popula╚Ťiei ei, privitor la Arabia sau la popula╚Ťia ei; din Arabia. Cal arab. Cifre arabe. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limba arab─â. 2. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Arabiei (popula╚Ťie r─âsp├óndit─â ╚Öi ├«n alte ╚Ť─âri din vestul Asiei, ├«n Africa de Nord etc.); maur. ÔÇô Fr. arabe (lat. lit. arabus).
!aráb adj. m., s. m., pl. arábi; adj. f. arábă, pl. arábe
arábă (limbă) s. f., g.-d. art. arábei
arăboáică s. f., g.-d. art. arăboáicei; pl. arăboáice
aráb s. m., adj. m., pl. arábi; f. sg. arábă, g.-d. art. arábei, pl. arábe
arábă (limba) s. f., g.-d. art. arábei
arăboáică s. f., g. -d. art. arăboáicei; pl. arăboáice
ARÁB adj., s. 1. adj. arabic, arăbesc, (pop.) arăpesc. (Popoarele ~.) 2. s. (pop.) arap. (~ii din Africa tropicală.) 3. adj., s. (în evul mediu, în apusul Europei) sarazin.
AR├üB, -─é I. adj., s. m. f. (locuitor, popor) din Orientul Apropiat ╚Öi din nordul Africii. II. adj. care apar╚Ťine arabilor; arabic (1). ÔÖŽ arta ~─â = art─â, o sintez─â ├«ntre elementele mesopotamiene, persane ╚Öi bizantine, cu influen╚Ťe ale tradi╚Ťiei locale, prezent├ónd ├«n construc╚Ťii (moschei, palate, mausolee) curtea interioar─â ├«ncadrat─â de porticuri, iar ├«n artele decorative ornamentul geometric ╚Öi floral; cifr─â ~─â = simbol grafic, element al sistemului de numera╚Ťie zecimal. ÔŚŐ (despre cai) care apar╚Ťine unei rase originare din Pen. Arabia. ÔŚŐ (s. f.) limb─â semitic─â ale c─ârei dialecte sunt vorbite de arabi. (< fr. arabe, lat. arabus)
AR├üB1 ~─â (~i, ~e) Care apar╚Ťine ╚Ť─ârilor semitice din Orientul Apropiat ╚Öi din Africa de Nord sau popula╚Ťiei acestora. /<fr. arabe, lat. arabus
AR├üB2 ~─â (~i, ~e) m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a unor ╚Ť─âri din Orientul Apropiat ╚Öi din Africa de Nord sau este originar─â din aceste ╚Ť─âri. /<fr. Arabe, lat. arabus
ARÁBĂ f. mai ales art. Limba arabilor. /<fr. arabe, lat. arabus
arab a. privitor la Arabi: limba arab─â; cifre arabe, cele 10 semne de numera╚Ťiune cari sunt ├«n realitate de origin─â indian─â.
Arab-Tabia f. (Fort─ârea╚Ťa Arabilor), numele unui platou ├«nt─ârit cu redute spre S.-E. de Ostrov, ├«n jude╚Ťul Constan╚Ťa, ocupat de o╚Ötirea rom├ón─â ├«n 1878.
Arabi m. pl. popor semitic care, dup─â ce a ├«mbr─â╚Ťi╚Öat islamul, cuceri repede Egiptul, Siria, Berberia, Sicilia ╚Öi Spania. Arabii cultivar─â literele ╚Öi ╚Ötiin╚Ťele, devenind na╚Ťiunea cea mai civilizat─â a evului-mediu. De atunci ei au dec─âzut, relu├ónd viea╚Ťa nomad─â ╚Öi tr─âind ├«n triburi. Civiliza╚Ťiunea le datore╚Öte algebra, cifrele zise arabice, jocul de ╚Öah, almanahul, introducerea dudului, bumbacului, ╚Öofranului, zah─ârului, etc.
╚śat-el-Arab m. fluviu aziatic, format prin confluen╚Ťa Tigrului ╚Öi Eufratului, se vars─â ├«n golful Persic: 145 km.
*aráb, -ă s. Locuitor din Arabia. Adj. Arăbesc, arabic. V. harap.
ARAB adj., s. 1. adj. arabic, arăbesc, (pop.) arăpesc. (Popoarele ~.) 2. s. (pop.) arap. (~ din Africa tropicală.) 3. adj., s. (în evul mediu, în apusul Europei) sarazin.
AR├üB, -─é (< fr., lat.) s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. (la pl.) Popoare din grupa limbilor semitice care locuiesc ├«n ╚Ť─ârile din Orientul Apropiat ╚Öi ├«n N Africii. A. s├«nt de religie musulman─â (majoritatea sunni╚Ťi, iar o parte ├«nsemnat─â, ├«n Siria, Liban, Iraq ╚Öi Yemen, ╚Öii╚Ťi) ╚Öi cre╚Ötin─â (cop╚Ťii din Egipt, maroni╚Ťii din Siria, Liban ╚Öi Iordania etc.). A. au avut un rol important ├«n istoria ╚Öi cultura evului mediu. ├Än sec. 7-8 au cucerit un teritoriu vast, de la M-╚Ťii Pirinei p├«n─â la hotarele Indiei, influen╚Ť├«nd modul de via╚Ť─â, cultura, arta, ╚Ötiin╚Ťa popoarelor supuse ╚Öi a celor ├«nvecinate. Dup─â primul ╚Öi mai ales dup─â al doilea r─âzboi mondial, s-au constituit ca state independente: Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Sudan, Siria, Liban, Iraq, Iordania, Arabia Saudit─â, Yemen, Mauritania, Kuwait, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Oman, Bahrain, Somalia, Djibouti. ÔÖŽ Persoan─â apar╚Ťin├«nd unuia dintre aceste popoare. 2. Adj. Care apar╚Ťine arabilor sau ╚Ť─ârilor arabe, privitor la arabi sau la ╚Ť─ârile arabe; arabic, arabesc. ÔÖŽ Art─â a. = art─â la baza c─âreia se afl─â sinteza original─â dintre elementele bizantine, mesopotamiene ╚Öi iraniene la care s-au ad─âugat influen╚Ťele tradi╚Ťiei locale. Principale construc╚Ťii (moschei, palate, mausolee, fort─âre╚Ťe) au tr─âs─âturi caracteristice proprii, printre care curtea interioar─â ├«ncadrat─â de porticuri. S-au dezvoltat artele decorative (mozaicul, ceramica, prelucrarea metalelor, covoarelor etc.), cultiv├«nd cu prec─âdere ornamentul pur geometric ╚Öi floral. O deosebit─â ├«nflorire au cunoscut miniatura ╚Öi caligrafia. Centre renumite: Bagdad, Cairo, Granada, C├│rdoba. Sin. art─â musulman─â sau islamic─â. ÔÖŽ Cifr─â a. = simbol grafic, reprezent├«nd unul din elementele sistemului de numera╚Ťie cel mai utilizat (zecimal). Alfabet a. = alfabet propriu limbii arabe, alc─âtuit din 28 de litere care noteaz─â consoanele; pentru vocale se folosesc accente deasupra sau dedesubtul consoanelor. Cuvintele s├«nt scrise cursiv de la dreapta la st├«nga. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limb─â din familia afro-asiatic─â, ramura semitic─â (cu scrie proprie) vorbit─â de arabi. Ca limb─â de cult este r─âsp├«ndit─â ├«ndeosebi ├«n Asia ╚Öi ├«n unele ╚Ť─âri africane. ÔÖŽ (Despre cai) Care apar╚Ťine unei rase pentru c─âl─ârie ╚Öi trac╚Ťiune u╚Öoar─â, originar─â din Pen. Arabia.
FILIP ARABUL (Marcus Iulius Philippus), împărat roman (244-249). Fiul unui șeic arab. Înfrânt și ucis de Decius, care fusese proclamat împărat de legiunile de la Dunărea de Jos.
LEGIUNEA ARAB─é, organiza╚Ťie militar─â arab─â creat─â, ├«n 1921, din ini╚Ťiativa Marii Britanii, pentru a ap─âra emiratul Transiordaniei. Din 1939 p├ón─â ├«n 1956, a fost condus─â de Sir J.B. Glubb (Glubb pa╚Öa), care a intervenit ├«n primul r─âzboi israeliano-arab (1948-1949). Regele Hussein l-a ├«nl─âturat ╚Öi expulzat pe Glubb pa╚Öa ╚Öi a transformat L.A. ├«ntr-un corp militar, care a constituit baza armatei regale iordaniene.
LIGA ARAB─é v. Liga Statelor Arabe.
LIGA ╚Ü─éRILOR ARABE, organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â creat─â la 22 mart. 1945, cu sediul la Tunis, cu scopul cooper─ârii ├«n probleme economice, financiare, culturale, juridice, sociale ╚Öi al coordon─ârii activit─â╚Ťii pe plan extern, pentru ap─ârarea independen╚Ťei ╚Öi suveranit─â╚Ťii statelor membre. Membri fondatori: Arabia Saudit─â, Egipt (suspendat ├«n 1979 ╚Öi reintegrat ├«n 1989), Iraq, Liban, Siria, Transiordania (Azi Iordania) ╚Öi Yemen (azi Rep. Yemen); au aderat ulterior: Libia (1953), Sudan (1956), Maroc ╚Öi Tunisia (1958), Kuwait (1961), Algeria (1962) Yemenul de Sud (1967, azi Rep. Yemen), Bahrain, Oman, Quatar (1971), Emiratele Arabe Unite (1972), Mauritania (1973), Somalia (1974), Organiza╚Ťia pentru Eliberarea Palestinei (1976) ╚Öi Djibouti (1977). Principalele organe sunt Consiliul, Secretariatul General, Consiliul Economic, Consiliul Unit─â╚Ťii Economice Arabe, comitetele permanente, agen╚Ťiile ╚Öi organiza╚Ťiile specializate ├«n diferite domenii.
ORGANIZA╚ÜIA STATELOR ARABE EXPORTATOARE DE PETROL (O.S.A.E.P.; ├«n engl.: Organization of Arab Petroleum Exporting Countries ÔÇô O.A.P.E.C.), organiza╚Ťie regional─â, cu sediul la Kuwait, creat─â ├«n 1968, ├«n scopul protej─ârii intereselor ╚Ť─ârilor membre ╚Öi stabilirii c─âilor ╚Öi mijloacelor pentru dezvoltarea cooper─ârii lor ├«n domeniul petrolului. Are 10 state membre: Algeria, Arabia Saudit─â, Bahrain, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Iraq, Kuwait, Libia, Qatar, Siria.
REPUBLICA ARABĂ UNITĂ (R.A.U.), stat fondat în 1958 prin unirea Egiptului cu Siria. În 1961 Sira s-a retras din uniune, Egiptul păstrând denumirea până în 1971. Între 1958 și 1961, la R.A.U. a aderat și Yemen.
SHATT AL-ARAB [╩â╔öt], fl. navigabil format prin confl. Tigrului ╚Öi Eufratului ├«n aval de Al Qumah; 193 km. Se vars─â ├«n G. Persic printr-o delt─â. Formeaz─â grani╚Ťa dintre Iraq ╚Öi Iran ├«n aval de ßż╣b─üd─ün. Iriga╚Ťii. Hidrocentrale; pe el sunt situate ora╚Öele Basra ╚Öi ßż╣b─üd─ün. A constituit motivul conflictului iraqiano-iranian (1980-1988) ╚Öi a fost scena unor lupte s├óngeroase.
AR├üB─é s. f. (cf. fr. arabe, lat. arabus): limb─â din familia semitohamitic─â, ramura semitic─â, cu peste 60 de milioane de vorbitori, folosit─â ├«n Egipt, Libia, Tunisia, Algeria, Maroc, Tanger, Ifni, Sahara spaniol─â ╚Öi Sudan. A. a ├«nlocuit progresiv limbile berbere, vorbite de popula╚Ťiile din nordul Africii, ╚Öi limba latin─â care se folosea ca limb─â oficial─â ╚Öi literar─â, impun├óndu-se ca limb─â de mare circula╚Ťie ├«n secolul al XVII-lea. Dispune de multe dialecte, care se deosebesc ├«ntre ele fonetic, lexical ╚Öi gramatical. Toate difer─â de limba literar─â arab─â, care continu─â araba clasic─â din care p─âstreaz─â structura sintetic─â, ├«n opozi╚Ťie cu limba arab─â vorbit─â care a evoluat spre o structur─â analitic─â. ├Än masa vocabularului arab au p─âtruns; multe cuvinte str─âine, mai ales berbere ╚Öi franceze, care s-au adaptat structurii fonetice ╚Öi morfologice a limbii arabe, fiind supuse regulilor de alternan╚Ť─â fonetic─â. A. folose╚Öte sistemul de scriere alfabetic─â literat─â (care noteaz─â fonemele).

Arab dex online | sinonim

Arab definitie

Intrare: arab (adj.)
arab 1 adj. adjectiv
Intrare: arab (s.m.)
arab 2 s.m. admite vocativul substantiv masculin