ára1 i vz ară3

ara2 sf vz ar2

ára3 smi [At: DN3 / E: fr ara] Specie de papagal frumos colorat, cu coada lungă, din America de Sud.

ará4 vt [At: PRAV. MOLD., ap. GCR I, 119/31 / Pzi: ar / E: lat arare] A face brazde cu plugul, pentru pregătirea pământului înaintea cultivării.

áră1 c vz iar

áră2 sf vz ar1

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – Lat. arare.

ẮRA interj. v. îra.

ÎRA interj. (Pop.; rostit cu î prelungit) Exclamație care exprimă mirare, uimire, ciudă etc. [Var.: ắra interj.] – Onomatopee.

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – Lat. arare.

ẮRA interj. V. îra.

ÎRA interj. (Pop.; rostit cu î prelungit) Exclamație care exprimă mirare, uimire, ciudă etc. [Var.: ắra interj.] – Onomatopee.

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A tăia pămîntul cu plugul, răsturnînd brazde, spre a-l pregăti pentru însămînțare. Trebuie să arăm totul, cu orice preț... întîi îndeplinirea planului. CAMILAR, TEM. 98. ◊ Absol. Întinde frățeasca ta mînă... Plugarului vajnic ce ară. BENIUC, V. 128. Se vedeau pluguri... arînd, însoțite de țărani în straie albe. SADOVEANU, N. F. 37. ◊ (Neobișnuit, cu privire la grîne) Am arat niște bucate; Le-am uitat nesecerate, Le-au mîncat vitele toate. TEODORESCU, P. P. 342. ◊ (Poetic) Cu pluguri trase de tractoare Am arat țarina tristeții. Aud sub bălăriile vieții Cum cresc bogate lanuri viitoare. BENIUC, V. 133. Peste deal, fîșiile reflectoarelor arau beznele, și gospodarii mînau vitele, trăgeau brazdele cu simțămîntul că au alături de ei o putere pe care n-o poate birui nimeni. CAMILAR, TEM. 369.

ẮRA interj. v. îra.

Î́RA interj. (Rostit cu î prelungit) Exclamație care exprimă mirare, uimire, ciudă etc. Oare-i ajunge pînă desară la Piatră, moș Nichifor? – Î... ra! da ce stai de vorbești? CREANGĂ, P. 115. Î... ra! moș Nichifor, nu mai spune de lup. id. ib. 120. – Variantă: ăra (NEGRUZZI, S. III 65) interj.

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A tăia pământul cu plugul, răsturnând brazdele, spre a-l pregăti pentru cultivare. – Lat. arare.

ẮRA interj. v. îra.

ará (a ~) vb., ind. prez. 3 áră

î́ra (pop.) interj.

ará vb., ind. prez. 1 sg. ar, 2 sg. ari, 3 sg. și pl. áră

î́ra interj.

ARÁ vb. (rar) a scurma. (Tractoarele ~ pământul.)

ÁRA s.m. Specie de papagal, frumos colorat și cu coada lungă, existent în America de Sud. [< fr. ara < cuv. tupi].

ÁRA s. m. papagal mare, viu colorat., cu coada lungă, din America de Sud. (< fr., sp. ara)

ará (ár, arát), vb. – A răsturna cu plugul brazdele de pămînt. – Mr., megl. ar, istr. oru. Lat. arāre (Pușcariu 105; Candrea-Dens., 67; REW 508; DAR); cf. it. arare, v. prov., sp., port. arar, v fr. arer. Cf. arat, arător, arătură. Der. arat, s. n. (acțiunea de a ara, arătură). – Der. neol. arabil, adj., din fr.

A ARÁ ar tranz. (solul) A tăia în brazde cu plugul (în vedere cultivării). /<lat. arare

ắra! interj. (reg.) ah! ah!, vai de mine!, am pățit-o!

arà v. a lucra pământul, a-l brăzda cu plugul. [Lat. ARARE].

ărà! int. Mold. strigăt de necaz: am pățit-o! [Onomatopee].

3) ar, a -á v. tr. (lat. árare, it. arare, pv. sp. pg. arar, fr. nord arer). Scormonesc pămîntu cu plugu orĭ cu mașina ca să semăn cereale orĭ alt-ceva. V. grăpez.

1) áră f., pl. e (fr. ara, d. sp. ara, f. din araraca în limba „guarani” [America]). Un fel de papagal maĭ mare de cît toțĭ, multicolor și cu coada foarte lungă.

2) áră conj. V. ĭar.

ĭar și (vechĭ) ĭáră și (maĭ vechĭ) áră (în Ban. ar), ére și erĭ conj. (sîrb. ĭa, ar și are, ĭar. V. și dar 2). Dar, și, însă: tu lucrezĭ, ĭar el doarme. Iar bine că n’a căzut, dar bine că n’a căzut! Adv. (ĭar, ĭară și ĭarășĭ). Din noŭ: ĭar mă duc, mă duc ĭar. Tot, asemenea: moșneagu avea o fată, și baba ĭar o fată.

î́ ra (din îracul-de-mine), interj. de mirare saŭ cĭudă (Mold. nord): î ra, măĭ, ĭa uĭte-te ce mare foc! î ra, măĭ, da plicticos eștĭ! (Toți scriŭ îra, fără să puĭe accentu. Dar a scrie îrá orĭ î́ra e fals, că se pronunță îîîrá saŭ, maĭ exact, î ra).

ARA vb. (rar) a scurma. (Tractoarele ~ pămîntul.)

ara, ar v. tr. (intl.) 1. a lovi cu cuțitul, a spinteca. 2. a tatona, a sonda terenul în vederea unui furt