Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru aptitudine

aptit├║dine sf [At: MAIORESCU, D. II, 240 / Pl: ~ni / E: fr aptitude, lat aptitudo, -inis] ├Änsu╚Öire individual─â care determin─â ob╚Ťinerea de rezultate bune ├«ntr-o anumit─â activitate Si: ├«nclina╚Ťie.
APTIT├ÜDINE, aptitudini, s. f. ├Änsu╚Öire psihic─â individual─â care condi╚Ťioneaz─â ├«ndeplinirea ├«n bune condi╚Ťii a unei munci, a unei ac╚Ťiuni; aplica╚Ťie, ├«nclina╚Ťie, dar2. ÔÇô Din lat. aptitudo, -inis, fr. aptitude.
APTIT├ÜDINE, aptitudini, s. f. ├Änsu╚Öire psihic─â individual─â care condi╚Ťioneaz─â ├«ndeplinirea ├«n bune condi╚Ťii a unei munci, a unei ac╚Ťiuni; aplica╚Ťie, ├«nclina╚Ťie, dar2. ÔÇô Din lat. aptitudo, -inis, fr. aptitude.
APTITUD├ŹNE, aptitudini, s. f. Dispozi╚Ťie natural─â, ├«nclinare; posibilitate, pricepere de a face ceva.
APTIT├ÜDINE, aptitudini, s. f. Dispozi╚Ťie natural─â; ├«nclinare; posibilitate, pricepere de a face ceva. ÔÇô Fr. aptitude (lat. lit. aptitudo, -inis).
aptit├║dine s. f., g.-d. art. aptit├║dinii; pl. aptit├║dini
aptit├║dine s. f., g.-d. art. aptit├║dinii; pl. aptit├║dini
APTIT├ÜDINE s. 1. aplecare, aplica╚Ťie, atrac╚Ťie, chemare, dar, har, ├«nclinare, ├«nclina╚Ťie, ├«nzestrare, pornire, predilec╚Ťie, predispozi╚Ťie, preferin╚Ť─â, talent, voca╚Ťie, (livr.) propensiune, (pop.) tragere, (├«nv.) aplec─âciune, plecare. (╚śi-a demonstrat din plin ~ pentru...) 2. v. sim╚Ť. 3. v. facultate.
APTIT├ÜDINE s.f. ├Änclinare, dispozi╚Ťie natural─â; destoinicie, pricepere. [Cf. fr. aptitude].
APTIT├ÜDINE s. f. ├«nclina╚Ťie, dispozi╚Ťie natural─â sau c├ó╚Ötigat─â de a face unele lucruri; destoinicie. (< fr. aptitude, lat. aptitudo)
APTIT├ÜDINE ~i f. Atrac╚Ťie ├«nn─âscut─â (spre o anumit─â activitate); dispozi╚Ťie fireasc─â; ├«nclina╚Ťie; voca╚Ťie; facultate; capacitate. /<fr. aptitude, lat. aptitudio, ~inis
aptitudine f. dispozi╚Ťiune natural─â, capacitate.
*aptit├║dine f. (mlat. aptit├║do, -├║dinis; fr. aptitude. V. atitudine). Calitatea de a fi apt din natur─â: aptitudine pentru ╚Ötiin╚Ť─â.
APTITUDINE s. 1. aplecare, aplica╚Ťie, atrac╚Ťie, chemare, dar, har, ├«nclinare, ├«nclina╚Ťie, ├«nzestrare, pornire, predilec╚Ťie, predispozi╚Ťie, preferin╚Ť─â, talent, voca╚Ťie, (livr.) propensiune, (pop.) tragere, (├«nv.) aplec─âciune, plecare. (╚śi-a demonstrat din plin ~.) 2. acuitate, aplecare, ├«nclinare, ├«nclina╚Ťie, sim╚Ť. (Are o ~ profund─â pentru nuan╚Ťe.) 3. capacitate, facultate, ├«nsu╚Öire, posibilitate. (~ intelectuale.)
BREVET DE APTITUDINE ╚śI LICEN╚Ü─é document eliberat de autorit─â╚Ťile aeronautice ale unui stat care confer─â ╚Öi certific─â o calificare a unei persoane ca personal navigant profesionist, particular sau sportiv. Valabilitatea licen╚Ťei variaz─â de la o ╚Ťar─â la alta, ├«n general acord├óndu-se pe un an de zile.
LE G├ëNIE NÔÇÖEST AUTRE CHOSE QUÔÇÖUNE GRANDE APTITUDE ├Ç LA PATIENCE (fr.) geniul nu este altceva dec├ót o mare aptitudine pentru r─âbdare.

Aptitudine dex online | sinonim

Aptitudine definitie

Intrare: aptitudine
aptitudine substantiv feminin