aprioric definitie

13 definiții pentru aprioric

aprióric, ~ă a, av [At: DAME / P: ~pri-o- / Pl: ~ici, -ice / E: a priori + ~(i)c, după ger apriorisch] 1-2 av, a (Fiz) (Într-un mod) independent de experiență, bazat numai pe rațiune Si: a priori.
APRIÓRIC, -Ă, apriorici, -ce, adj. (Fil.) Anterior experienței, independent de experiență; bazat numai pe rațiune. [Pr.: -pri-o-] – Din germ. apriorisch.
APRIÓRIC, -Ă, apriorici, -ce, adj. (Fil.) Anterior experienței, independent de experiență; bazat numai pe rațiune. [Pr.: -pri-o-] – Din germ. apriorisch.
APRIÓRIC, -Ă, apriorici, -e, adj. (În teoria falsă, idealistă a cunoașterii formulată de Leibniz și Kant, care presupune existența rațiunii pure) Anterior experienței, independent de experiență; bazat numai pe rațiune. D-l Duhring socotește de asemenea că poate construi întreaga matematică pură, asemeni formelor de bază ale existenței, în mod aprioric, adică din cap, fără să se folosească de experiențele pe care ni le oferă lumea exterioară. ENGELS, A. 45. – Pronunțat: -pri-o-.
APRIÓRIC, -Ă, apriorici, -e, adj. (În teoria idealistă a cunoașterii formulată de Leibniz și Kant, care presupune existența rațiunii pure) Anterior experienței, independent de experiență; bazat numai pe rațiune. [Pr.: -pri-o-] – După germ. apriorische.
aprióric (a-pri-o-) adj. m., pl. apriórici; f. apriórică, pl. apriórice
aprióric adj. m. (sil. -pri-o-), pl. apriórici; f. sg. apriórică, pl. apriórice
APRIÓRIC adj. (FILOZ.; la Kant) transcendental. (Principii ~.)
APRIÓRIC, -Ă adj. Anterior oricărei experiențe, fundat exclusiv pe speculațiile abstracte ale rațiunii. [Cf. germ. apriorisch].
APRIÓRIC, -Ă adj. (despre cunoștințe) care nu provine din experiență; anterior oricărei experiențe, bazat exclusiv pe rațiune. (< germ. apriorisch)
APRIÓRIC ~că (~ci, ~ce) Care nu este bazat pe experiență; anterior oricărei experiențe; bazat numai pe rațiune. [Sil. a-pri-o-] /<germ. apriorisch
*aprióric și aprioríst, -ă adj. (germ. aprioristisch). Barb. A priori (lat. „din ainte”, adică „în ainte de a cerceta”).
APRIORIC adj. (FILOZ.; la Kant) transcendental. (Principii ~.)

aprioric dex

Intrare: aprioric
aprioric adjectiv
  • silabisire: -pri-o-