aposteriorísm sns [At: DEX2 / P: ~ri-o- / E: apostériorisme] Concepție filozofică potrivit căreia toate cunoștințele se capătă prin experiență individuală.

APOSTERIORÍSM s. n. Concepție filosofică potrivit căreia toate cunoștințele se capătă prin experiența individuală. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. apostériorisme.

APOSTERIORÍSM s. n. Concepție filosofică potrivit căreia toate cunoștințele se capătă prin experiență individuală. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. apostériorisme.

aposteriorísm (-ri-o-) s. n.

aposteriorísm s. n. (sil. -ri-o-)

APOSTERIORÍSM s.n. (op. apriorism) Teorie care susține că toate cunoștințele se capătă în timpul vieții individului, după naștere. [Pron. -ri-o-. / < fr. apostériorisme].

APOSTERIORÍSM s. n. concepție filozofică potrivit căreia toate cunoștințele se capătă prin experiența individuală. (< fr. apostériorisme)

APOSTERIORÍSM n. Teorie conform căreia omul capătă toate cunoștințele în timpul vieții, după naștere. /<fr. apostériorisme