Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru aplica╚Ťie

aplica╚Ťie sf [At: COD. ╚ÜIV. / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr application, lat applicatio, -onem] 1 A╚Öezare a unui lucru pe altul Si: aplicare (1). 2 (Pex) Bucat─â de stofa aplicat─â pe alta. 3 Punere ├«n practic─â Si: aplicare (2). 4 (├Änv; ├«s) ╚ścoala de ~ (pe l├óng─â o ╚Öcoal─â normal─â de ├«nv─â╚Ť─âtori etc.) ╚ścoal─â de punere ├«n practic─â a teoriei ├«nv─â╚Ťate mai ├«nainte. 5 (Rar) S├órguin╚Ť─â.
APLIC├ü╚ÜIE, aplica╚Ťii, s. f. 1. Faptul de a aplica (1). ÔÖŽ Ceea ce se aplic─â (1); p. ext. obiect, lucru care rezult─â din aplicarea aceasta. 2. Faptul de a aplica (2), de a pune ├«n practic─â. 3. Fig. Aptitudine, talent, ├«nclina╚Ťie. ÔÇô Din fr. application.
APLIC├ü╚ÜIE, aplica╚Ťii, s. f. 1. Faptul de a aplica (1). ÔŚŐ Ceea ce se aplic─â (1); p. ext. obiect, lucru care rezult─â din aplicarea aceasta. 2. Faptul de a aplica (2), de a pune ├«n practic─â. 3. Fig. Aptitudine, talent, ├«nclina╚Ťie. ÔÇô Din fr. application.
APLIC├ü╚ÜIE, aplica╚Ťii, s. f. 1. Punere ├«n practic─â, aplicare (1). ÔŚŐ (Mec.) Punct de aplica╚Ťie = punct de pe un corp asupra c─âruia se exercit─â o for╚Ť─â. (├Än vechea organizare a ├«nv─â╚Ť─âm├«ntului) ╚ścoal─â de aplica╚Ťie = ╚Öcoal─â elementar─â ata╚Öat─â pe l├«ng─â o ╚Öcoal─â normal─â, servind pentru practica pedagogic─â a viitorilor ├«nv─â╚Ť─âtori. 2. (Concretizat) Broderie sau bucat─â de stof─â cusut─â pe alt material. Rochie de stof─â cu aplica╚Ťii. 3. Fig. Aptitudine, talent. Aplica╚Ťie la desen. ÔŚŐ (Fran╚Ťuzism ├«nvechit) R├«vn─â, silin╚Ť─â, s├«rguin╚Ť─â. Aplica╚Ťia la ├«nv─â╚Ť─âturi. NEGRUZZI, S. II 150. ÔÇô Pronun╚Ťat: -╚Ťi-e.
APLIC├ü╚ÜIE, aplica╚Ťii, s. f. 1. Punere ├«n practic─â. ÔÖŽ (Concr.) Broderie aplicat─â. 2. Fig. Aptitudine, talent. A avea aplica╚Ťie la desen. ÔÖŽ (├Änv.) R├óvn─â, silin╚Ť─â. ÔÇô Fr. application.
aplic├í╚Ťie (a-pli-, -╚Ťi-e) s. f., art. aplic├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. aplic├í╚Ťiei; pl. aplic├í╚Ťii, art. aplic├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
aplic├í╚Ťie s. f. (sil. -pli-, -╚Ťi-e), art. aplic├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. aplic├í╚Ťiei; pl. aplic├í╚Ťii, art. aplic├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
APLIC├ü╚ÜIE s. 1. v. aplicare. 2. v. func╚Ťie. 3. v. aptitudine.
APLIC├ü╚ÜIE s.f. 1. Punere ├«n practic─â; aplicare. ÔÖŽ Punct de aplica╚Ťie = punct ├«n care se exercit─â o for╚Ť─â asupra unui corp. ÔÖŽ (Mil.) Exerci╚Ťiu de punere ├«n practic─â a prescrip╚Ťiilor regulamentelor ├«n cadrul unei teme oarecare. 2. Dantel─â, bucat─â de stof─â brodat─â etc. aplicat─â pe un material. 3. (Fig.) Aptitudine, talent. [Gen. -iei, var. aplica╚Ťiune s.f. / cf. fr. application, it. applicazione, lat. applicatio].
APLIC├ü╚ÜIE s. f. 1. punere ├«n practic─â; aplicare. ÔÖŽ punct de ~ = punct ├«n care se exercit─â o for╚Ť─â asupra unui corp; ╚Öcoal─â de ~ = institu╚Ťie ╚Öcolar─â ata╚Öat─â pe l├óng─â o institu╚Ťie de preg─âtire a cadrelor, ├«n care se face practic─â pedagogic─â. ÔÖŽ (mil.) form─â de preg─âtire a comandamentelor ╚Öi trupelor prin rezolvarea unor situa╚Ťii de lupt─â ipotetice. 2. (fig.) aptitudine, talent. (< fr. application, lat. applicatio)
APLIC├ü╚ÜIE ~i f. 1) Punere ├«n practic─â. 2) Dantel─â sau bucat─â de stof─â care se aplic─â ca ornament pe o hain─â. 3) fig. Atrac╚Ťie ├«nn─âscut─â pentru o anumit─â activitate; aptitudine; ├«nclina╚Ťie; voca╚Ťie; predispozi╚Ťie. [G.-D. aplica╚Ťiei; Sil. a-pli-ca-╚Ťi-e] /<lat. applicatio, ~onis, fr. application
aplica╚Ťi(un)e f. 1. punerea ├«n practic─â, ├«ntrebuin╚Ťare; ╚Öcoal─â de aplica╚Ťiune, al─âturat─â pe l├óng─â o ╚Öcoal─â mai ├«nalt─â (militar─â sau pedagogic─â) ╚Öi menit─â a completa o instruc╚Ťiune profesional─â; 2. aten╚Ťiune continu─â.
*aplica╚Ťi├║ne f. (lat. applic├ítio, -├│nis). Ac╚Ťiunea de a aplica. Fig. Aten╚Ťiune continu─â: aplica╚Ťiune la studi┼ş. Adaptarea une─ş maxime, a unu─ş precept: aplica╚Ťiunea unu─ş principi┼ş. ╚ścoal─â de aplica╚Ťiune, al─âturat─â pe l├«ng─â alta (militar─â sa┼ş pedagogic─â) p. completarea instruc╚Ťiuni─ş profesionale. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie ╚Öi -├íre.
APLICA╚ÜIE s. 1. aplicare, folosire, ├«ntrebuin╚Ťare, utilizare. (~ unei noi metode.) 2. (MAT.) func╚Ťie. 3. aplecare, aptitudine, atrac╚Ťie, chemare, dar, har, ├«nclinare, ├«nclina╚Ťie, ├«nzestrare, pornire, predilec╚Ťie, predispozi╚Ťie, preferin╚Ť─â, talent, voca╚Ťie, (livr.) propensiune, (pop.) tragere, (├«nv.) aplec─âciune, plecare. (╚śi-a demonstrat ~ pentru...)
aplica╚Ťie, aplica╚Ťii, s. f. (stud.) cerere-tip sau formular completat ├«n vederea particip─ârii la un concurs organizat pentru acordarea sau ocuparea unor posturi vacante

Aplica╚Ťie dex online | sinonim

Aplica╚Ťie definitie

Intrare: aplica╚Ťie
aplica╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -pli-, -╚Ťi-e