Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
8 definiții pentru aplazie
aplazíe sf [At: DEX2 / Pl: ~ii / E: fr aplasie] 1-2 Atrofiere a unui țesut sau a unui organ prin întreruperea procesului de dezvoltare.
APLAZÍE s. f. Lipsă de dezvoltare a unui țesut sau a unui organ. – Din fr. aplasie.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
APLAZÍE, aplazii, s. f. Atrofiere a unui țesut sau a unui organ prin întreruperea procesului de dezvoltare. – Din fr. aplasie.[1]
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
aplazíe (a-pla-) s. f., art. aplazía, g.-d. aplazíi, art. aplazíei
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
aplazíe s. f. (sil. -pla-), art. aplazía, g.-d. art. aplazíei; pl. aplazíi
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
APLAZÍE s.f. Atrofiere a unui țesut sau a unui organ, provocată de întreruperea procesului de dezvoltare. [Gen -iei. / < fr. aplasie, cf. gr. a – fără, plassein – a modela].
APLAZÍE s. f. întrerupere a dezvoltării unui țesut sau organ. (< fr. aplasie)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
APLAZÍE f. Stare patologică care constă în atrofierea unui țesut sau a unui organ. /<fr. aplasie
- sursa: NODEX 2002
- permalink
aplazie definitie
aplazie dex
Intrare: aplazie
aplazie
substantiv feminin
- silabisire: -pla-