Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru aparteu

apart├ęu sn [At: MACEDONSKI, O. II, 414 / S: apart├ę / Pl: ~euri / E: fr apart├ę] 1 (Teatru) Scurt monolog rostit de personaj pentru sine (╚Öi pentru public), presupun├óndu-se c─â celelalte personaje de pe scen─â nu aud Cf aparte (3-4). 2 Convorbire ├«ntre patru ochi.
APART├ëU, aparteuri, s. n. Scurt monolog rostit cu glas sc─âzut de un actor pe scen─â, ca pentru sine. ÔÇô Din fr. apart├ę.
APART├ëU, aparteuri, s. n. Scurt monolog rostit cu glas sc─âzut de un actor pe scen─â, ca pentru sine, ├«n a╚Öa fel ├«nc├ót s─â fie auzit numai de spectatori, nu ╚Öi de partenerii afla╚Ťi pe scen─â. ÔÇô Din fr. apart├ę.
APARTÉU, aparteuri, s. n. Ceea ce spune un actor (personaj din piesă) ca pentru sine, dar cu glas tare (ca să audă publicul).
apart├ęu s. n., art. apart├ęul; pl. apart├ęuri
apart├ęu s. n., art. apart├ęul; pl. apart├ęuri
APART├ëU s.n. (Teatru) Replic─â spus─â aparte cuiva; cuvinte spuse (pe scen─â) de un personaj ca pentru sine. [Pl. -uri. / < fr. apart├ę].
APART├ëU s. n. replic─â spus─â aparte (pe scen─â) unui actor ca pentru sine. (< fr. apart├ę)

Aparteu dex online | sinonim

Aparteu definitie

Intrare: aparteu
aparteu substantiv neutru