Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

41 defini╚Ťii pentru aparat

apar├ít sn [At: MAIORESCU, D. I, 334 / Pl: ~e, (nob) ~uri / E: fr apparat, lat apparatus] 1 Sistem de piese care serve╚Öte pentru o opera╚Ťie tehnic─â, mecanic─â, ╚Ötiin╚Ťific─â etc. 2 Sistem care transform─â o form─â de energie ├«n alta. 3 (Blg; atm; pan) Totalitate a organelor care servesc la ├«ndeplinirea unei func╚Ťii Si: sistem. 4 Ansamblul mijloacelor care servesc unui anumit scop. 5 (├Äs) ~ critic Totalitate a notelor ╚Öi comentariilor care ├«nso╚Ťesc o edi╚Ťie critic─â. 6 (├Äs) ~ ╚Ötiin╚Ťific Totalitate a mijloacelor de investiga╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â folosite de un cercet─âtor. 7 Totalitate a serviciilor care asigur─â bunul mers al unei institu╚Ťii sau a unui domeniu de activitate. 8 (Pex) Totalitate a personalului care asigur─â buna func╚Ťionare a unei institu╚Ťii. 9 Desf─â╚Öurare solemn─â a unui eveniment Si: pomp─â, magnificen╚Ť─â. 10 (Pex) Totalitate a elementelor necesare desf─â╚Öur─ârii solemne a unui eveniment.
ap─âr├í fAt: COD. VOR. 63/3 / Pzi: ├íp─âr / E: lat apparare] 1-2 vtr (├Ärg) A (se) opri. 3-4 vtr A (se) respinge. 5-6 vtr A ├«mpiedica o ac╚Ťiune. 7-8 vtr (Spc; p─âs; d. oi, vaci, cai etc.) A (se) abate de la un drum gre╚Öit. 9-10 vtr A se ├«ndep─ârta de un loc ├«ngr─âdit, apropiindu-se de locul unde se afl─â p─âzitorii. 11 vt (Pex; ├«nv; d. oameni) A ├«ncerca s─â determini pe cineva s─â se r─âzg├óndeasc─â. 12-13 vtr A (se) sf─âtui. 14-15 vtr (Fig; ├«nv) A refuza ceva cuiva. 16 vr A se retrage. 17 vr A se da ├«napoi de la ceva. 18 vr A nu consim╚Ťi. 19 vr A nu accepta. 20 vr (Jur; spc; ├«nv) A refuza o tutel─â. 21 vr A pretexta. 22-23 vr A evita ceva (sau pe cineva). 24-26 vtr (a) A(-╚Öi) garanta siguran╚Ťa personal─â (sau avutul) prin ferire de o primejdie, prin ad─âpostire ├«mpotriva ploii, v├óntului, frigului etc., prin ├«mpotrivire la un atac. 27-28 vtr (a) (Fig) A (se) proteja. 29-30 vtr (Fig) A sus╚Ťine. 31-32 vtr (d. Dumnezeu) A ocroti. 33 (Pfm; ├«e) Doamne-ap─âr─â! Cu nici un pre╚Ť. 34 (├Äae; euf) Dracul. 35-36 vir A (se) dezvinov─â╚Ťi. 37 vt (Jur; spc) A pleda ├«naintea instan╚Ťelor judec─âtore╚Öti o cauz─â. 38 vi A face o mi╚Öcare brusc─â (├«n fa╚Ťa unei primejdii) Cf a para.
ap─âr├ít2, ~─â [At: CORESI, ap. HEM 1308 / Pl: ~a╚Ťi, ~e / E: ap─âra] 1 a (├Änv) Oprit 2 a P─âzit. 3 a (Jur; spc) C─âruia i se pledeaz─â cauza ├«ntr-un proces. 4-5 a (├Änv) Scutit (de r─âspundere, de d─âri etc.) 6-7 sn (Reg) (Cu omisiunea substantivului loc) Ap─âr─âtur─â (4-5).
ap─âr├ít1 sn [At: PSALT. SCH. 335/17 / E: ap─âra] 1 (├Änv; fig) Amenin╚Ťare (pentru ├«nc─âlcarea a ceva oprit). 2 Ap─ârare (2). 3 Ap─ârare (8). 4-6 Ap─ârare (10-11). 7 (├Änv; ├«lav) Pe ~(e) ├Än defensiv─â. 8 (Reg; ├«e) E bun de ~ ╚Öi dep─ârat Se spune despre cineva cu care te po╚Ťi ajuta la orice lucru.
APAR├üT, aparate, s. n. 1. Sistem de piese care serve╚Öte pentru o opera╚Ťie mecanic─â, tehnic─â, ╚Ötiin╚Ťific─â etc. Aparat de radio. Aparat telegrafic. 2. Sistem tehnic care transform─â o form─â de energie ├«n alta. 3. Ansamblu de organe anatomice care servesc la ├«ndeplinirea unei func╚Ťiuni fundamentale. Aparat digestiv. 4. Totalitatea serviciilor (sau, p. ext., a personalului) care asigur─â bunul mers al unei institu╚Ťii sau al unui domeniu de activitate. Aparat administrativ. ÔŚŐ Aparat de stat = totalitatea organelor de stat care ├«ndeplinesc func╚Ťiile acestuia; totalitatea angaja╚Ťilor acestor organe. 5. Ansamblul mijloacelor care servesc pentru un anumit scop. ÔŚŐ Aparat ╚Ötiin╚Ťific = totalitatea documentelor, izvoarelor, surselor de investiga╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â folosite de un cercet─âtor. Aparat critic = totalitatea notelor ╚Öi comentariilor care ├«nso╚Ťesc o edi╚Ťie critic─â. ÔÇô Din lat. apparatus, fr. apparat, germ. Apparat (cu unele sensuri dup─â fr. appareil).
AP─éR├ü, ├íp─âr, vb. I. Tranz. 1. A interveni ├«n ajutorul cuiva sau a ceva pentru a-l sus╚Ťine ├«mpotriva unei ac╚Ťiuni ostile. ÔÖŽ A p─âzi un teritoriu, un ora╚Ö etc.; a men╚Ťine o pozi╚Ťie prin lupt─â. ÔÖŽ Refl. A se ├«mpotrivi unui atac, unei ac╚Ťiuni ostile. 2. A pune la ad─âpost de o primejdie, de frig etc.; a feri, a ocroti. 3. A sus╚Ťine pe cineva sau ceva, resping├ónd obiec╚Ťiile aduse; a pleda cauza cuiva ├«naintea justi╚Ťiei. ÔÖŽ Refl. A aduce ├«n sprijinul s─âu argumentele necesare spre a dovedi c─â este pe nedrept ├«nvinuit. ÔÇô Lat. aparare ÔÇ×a preg─âti, a dispuneÔÇŁ.
APAR├üT, aparate, s. n. 1. Sistem de piese care serve╚Öte pentru o opera╚Ťie mecanic─â, tehnic─â, ╚Ötiin╚Ťific─â etc. Aparat de radio. Aparat telegrafic. 2. Sistem tehnic care transform─â o form─â de energie ├«n alta. 3. Ansamblu de organe anatomice care servesc la ├«ndeplinirea unei func╚Ťiuni fundamentale. Aparat digestiv. 4. Totalitatea serviciilor (sau, p. ext. a personalului) care asigur─â bunul mers al unei institu╚Ťii sau al unui domeniu de activitate. Aparat administrativ. ÔŚŐ Aparat de stat = totalitatea organelor de stat care ├«ndeplinesc func╚Ťiile acestuia; totalitatea angaja╚Ťilor acestor organe. 5. Ansamblul mijloacelor care servesc pentru un anumit scop. ÔŚŐ Aparat ╚Ötiin╚Ťific = totalitatea documentelor, izvoarelor, surselor de investiga╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â folosite de un cercet─âtor. Aparat critic = totalitatea notelor ╚Öi comentariilor care ├«nso╚Ťesc o edi╚Ťie critic─â. ÔÇô Din lat. apparatus, fr. apparat, germ. Apparat (cu unele sensuri dup─â fr. appareil).
AP─éR├ü, ├íp─âr, vb. I. Tranz. 1. A interveni ├«n ajutorul cuiva sau a ceva pentru a-l sus╚Ťine ├«mpotriva unei ac╚Ťiuni ostile. ÔÖŽ A p─âzi un teritoriu, un ora╚Ö etc.; a men╚Ťine o pozi╚Ťie prin lupt─â. ÔÖŽ Refl. A se ├«mpotrivi unui atac, unei ac╚Ťiuni ostile. 2. A pune la ad─âpost de o primejdie, de frig etc.; a feri, a ocroti. 3. A sus╚Ťine pe cineva sau ceva, resping├ónd obiec╚Ťiile aduse; a pleda cauza cuiva ├«naintea justi╚Ťiei. ÔÖŽ Refl. A aduce ├«n sprijinul s─âu argumentele necesare spre a dovedi c─â este pe nedrept ├«nvinuit. ÔÇô Lat. aparare ÔÇ×a preg─âti, a dispuneÔÇŁ.
APAR├üT, aparate, s. n. 1. (De obicei urmat de determin─âri, ar─ât├«ndu-i felul sau destina╚Ťia) Sistem compus din mai multe piese reunite, care serve╚Öte la executarea unei opera╚Ťii mecanice, tehnice sau ╚Ötiin╚Ťifice. Aparat de radio. 9 Dincolo... se auzea ╚Ť─âc─ânitul lini╚Ötit al aparatelor telegrafice. DUMITRIU, B. F. 78. ÔŚŐ Expr. La aparat, formul─â cu care o persoan─â chemat─â la telefon r─âspunde pentru a preciza c─â este chiar persoana c─âutat─â. ÔÖŽ (Determinat de obicei prin ┬źde gimnastic─â┬╗) Construc╚Ťie special─â (capr─â, inele, cadru etc.) la care se execut─â diverse exerci╚Ťii de gimnastic─â. 2. (Anat.) Totalitatea organelor care servesc la ├«ndeplinirea unei func╚Ťiuni; sistem. Aparatul digestiv. Aparatul respirator. 3. Totalitatea serviciilor (p. ext. a personalului acestor servicii) care asigur─â bunul mers al unei institu╚Ťii. Aparat administrativ. ÔŚŐ Aparat de stat = totalitatea organelor administrative ale statului. Partidul nostru a trimis un mare num─âr de muncitori membri de partid ├«n aparatul de stat, pentru ├«mbun─ât─â╚Ťirea compozi╚Ťiei sale. REZ. HOT. I 153. 4. Ansamblul mijloacelor sau instrumentelor care servesc la o anumit─â munc─â sau pentru un anumit scop. O sta╚Ťiune preistoric─â, ai c─ârei l─âcuitori se serveau cu arme de piatr─â nelustruit─â... cu vase de lut lucrate cu m├«na, f─âr─â roat─â, cu tot primitivul aparat al epocei paleolitice. ODOBESCU, S. II 421. Aparat ╚Ötiin╚Ťific = totalitatea mijloacelor de investiga╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â folosite de un cercet─âtor. Aparat critic = totalitatea notelor l─âmuritoare f─âcute de un editor, cu scopul de a permite controlul felului ├«n care a fost alc─âtuit─â o edi╚Ťie.
AP─éR├ü, ├íp─âr, vb. I. 1. Tranz. (Adesea urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źde┬╗ sau ┬ź├«mpotriva┬╗ ╚Öi indic├«nd pe agresor) A interveni cu fapta ├«n ajutorul cuiva pentru a-l sus╚Ťine ├«mpotriva unei ac╚Ťiuni ostile; a proteja (pe cineva) printr-o interven╚Ťie prompt─â. S─â fim cu b─âgare de seam─â, s─â ne ap─âr─âm ╚Öantierul, hidrocentrala, ea este plinea ╚Öi via╚Ťa noastr─â. JIANU, C. 373. S-a ├«mplinit vorba ceea: ap─âr─â-m─â de g─âini, c─â de c├«ni nu m─â tem! CREANG─é, P. 188. ÔŚŐ (Complementul este un abstract) Alexandru cel Mare... ap─âr─â viteje╚Öte independen╚Ťa. B─éLCESCU, O. II 13. ÔÖŽ (Cu privire la patrie, un ora╚Ö etc.) A p─âzi, resping├«nd atacul armat al inamicului; a men╚Ťine, prin lupt─â, o pozi╚Ťie. C├«nd ╚Ťara s-o aperi ├«╚Ťi cere, Pe g├«nduri o clip─â nu sta, Tu via╚Ť─â ├«i dai ╚Öi putere, Tu gloria ei vei purta. CORBEA, A. 75. ÔŚŐ Refl. A se ├«mpotrivi unui atac, a-i rezista; a se feri de... Au venit... ╚Öi m-au lovit; m-am ap─ârat c├«t am putut. SADOVEANU, N. F. 71. Care-i vedea-o c─â se ap─âr─â [de albin─â] cu n─âframa, s─â ╚Ötii c─â aceea este fata ├«mp─âratului. CREANG─é, P. 271. Ea se ap─âr─â c-o m├«n─â, Ins─â totu╚Öi lui se las─â. EMINESCU, O. I 67. Cei mai juni se ap─ârau cu turbare. NEGRUZZI, S. I 152. 2. Tranz. A pune la ad─âpost (de o primejdie, de frig, de ploaie etc.), a proteja, a feri, a ocroti. Socot c─â domnul inginer nu-╚Öi ├«nchipuie c-am fugit de la Pa╚Öcani... ca s─â-mi ap─âr via╚Ťa. SADOVEANU, N. F. 185. Eu? ├«mi ap─âr s─âr─âcia ╚Öi nevoile ╚Öi neamul... EMINESCU, O. I 147. ÔŚŐ Expr. Doamne-ap─âr─â! = cu nici un pre╚Ť! o dat─â cu capul! Eu, de-a╚Ö fi femeie, nu l-a╚Ö lua, doamne-ap─âr─â! NEGRUZZI, S. III 65. 3. Tranz. A interveni prin viu grai sau ├«n scris ├«n sprijinul cuiva (comb─ât├«nd ├«nvinuirile care i se aduc). ÔÖŽ (Cu privire la ├«mpricina╚Ťi sau la un proces) A pleda ├«naintea justi╚Ťiei cauza cuiva. Avocatul care-mi ap─ârase procesul... nu-mi d─âduse ve╚Öti tocmai bune. SADOVEANU, O. VIII 16. Te-am ap─ârat din oficiu, dar c├«t puteam s─â te ap─âr?... Procesul n-a durat mult. SAHIA, N. 83. ÔŚŐ Refl. A se dezvinov─â╚Ťi de anumite ├«nvinuiri sau b─ânuieli. Ce-ai strigat, m─â, tu, guleratul ─âla?... ÔÇô Eu, nimic! s-a ap─ârat acesta. PAS, L. I 59. Cine se ╚Ötie cu musca pe c─âciul─â se ap─âr─â. ÔŚŐ Fig. N-ave╚Ťi de ce-mi mul╚Ť─âmi, s-a ap─ârat unche╚Öul meu. SADOVEANU, N. F. 14. 4. Tranz. (Cu privire la o idee sau la un punct de vedere) A sus╚Ťine, resping├«nd obiec╚Ťiile aduse ├«mpotriv─â. Stalin a ap─ârat leninismul de numero╚Öi du╚Ömani ╚Öi, ├«n noile condi╚Ťii istorice, a dezvoltat ╚Öi ├«mbog─â╚Ťit ├«nv─â╚Ť─âtura lui Lenin. LUPTA DE CLAS─é, 1953, nr. 3-4, 16. 5. Refl. (Rar) A ocoli, a evita (ceva sau pe cineva). Ce, pentru c─â o datorie... e anevoioas─â, s├«ntem oare ├«n drept a ne ap─âra de dinsa? B─éLCESCU, O. II 228.
APAR├üT, aparate, s. n. 1. Sistem de piese care serve╚Öte pentru o opera╚Ťie mecanic─â, tehnic─â, ╚Ötiin╚Ťific─â etc. Aparat de radio. Aparat telegrafic. 2. Sistem tehnic care transform─â o form─â de energie ├«n alta. 3. (Anat.) Totalitatea organelor care servesc la ├«ndeplinirea unei func╚Ťiuni; sistem. Aparatul digestiv. 4. Totalitatea serviciilor (sau, p. ext. a personalului) care asigur─â bunul mers al unei institu╚Ťii. Aparatul administrativ. ÔŚŐ Aparat de stat = totalitatea organelor administrative ale statului. 5. Ansamblul mijloacelor care servesc pentru un anumit scop. ÔŚŐ Aparat ╚Ötiin╚Ťific = totalitatea mijloacelor de investiga╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â folosite de un cercet─âtor. Aparat critic = prezentarea (╚Öi discutarea) de c─âtre un editor, ├«n alc─âtuirea unei edi╚Ťii critice, a variantelor unui manuscris. ÔÇô Fr. appareil, apparat (lat. lit. apparatus).
AP─éR├ü, ├íp─âr, vb. I. Tranz. 1. A interveni ├«n ajutorul cuiva sau a ceva pentru a-l sus╚Ťine ├«mpotriva unei ac╚Ťiuni ostile. ÔÖŽ A p─âzi un teritoriu, un ora╚Ö etc., resping├ónd atacul armat al inamicului; a men╚Ťine o pozi╚Ťie prin lupt─â. Eu merg s─â ap─âr cetatea (ALECSANDRI). ÔÖŽ Refl. A se ├«mpotrivi unui atac; a se feri de... M-au lovit; m-am ap─ârat c├ót am putut (SADOVEANU). 2. A pune la ad─âpost de o primejdie, de frig etc.; a feri, a ocroti. Eu ? ├Ämi ap─âr s─âr─âcia ╚Öi nevoile ╚Öi neamul (EMINESCU). 3. A sus╚Ťine pe cineva sau ceva, resping├ónd obiec╚Ťiile aduse ├«mpotriv─â; a pleda o cauz─â ├«naintea justi╚Ťiei. ÔÖŽ Refl. A se dezvinov─â╚Ťi. ÔÇô Lat. apparare ÔÇ×a preg─âti, a dispuneÔÇŁ.
aparát s. n., pl. aparáte
apărá (a ~) vb., ind. prez. 3 ápără
aparát s. n., pl. aparáte
apărá vb., ind. prez. 1 sg. ápăr, 3 sg. și pl. ápără, 1 pl. apărăm
APAR├üT s. 1. (TEHN.) ma╚Öin─â. (~ de b─ârbierit.) 2. instrument. (Un ~ pentru cur─â╚Ťat cartofii.) 3. (ANAT., FIZIOL.) sistem. (~ circular, cardiovascular etc.) 4. (ANAT.) aparat Golgi v. dictiozom.
AP─éR├ü vb. 1. a feri, a ocroti, a p─âzi, a proteja, (livr.) a prezerva, a salvgarda, (ast─âzi rar) a scuti, (├«nv. ╚Öi pop.) a obl─âdui, (├«nv. ╚Öi reg.) a ocoli, (├«nv.) a veghea, (fig.) a acoperi. (S─â-i ~ de primejdie.) 2. (grecism ├«nv.) a (se) diafendisi. (Se ~ ├«mpotriva du╚Ömanului.) 3. (├«nv. ╚Öi pop.) a ╚Ťine. (A ~ mult─â vreme cetatea.) 4. (JUR.) (├«nv.) a sprijini. (L-a ~ ├«n proces.) 5. v. pleda. 6. v. dezvinov─â╚Ťi.
AP─éR├ü vb. v. evita, feri, ├«mpiedica, ├«ndep─ârta, ├«nl─âtura, ocoli, opri, pre├«nt├ómpina, preveni, refuza, respinge, re╚Ťine.
APĂRÁT adj. v. adăpostit.
A (se) ap─âra Ôëá a ataca
APAR├üT s.n. 1. Sistem tehnic care serve╚Öte pentru o opera╚Ťie tehnic─â, ╚Ötiin╚Ťific─â etc. bine determinat─â. ÔÖŽ Instala╚Ťie, unealt─â etc. servind la efectuarea de exerci╚Ťii gimnastice. 2. Ansamblu de organe care ├«ndeplinesc aceea╚Öi func╚Ťie ├«n organism. V. sistem. 3. Totalitatea serviciilor unei institu╚Ťii. ÔŚŐ Aparat de stat = totalitatea organelor de stat care ├«ndeplinesc func╚Ťiile acestuia; personalul acestor organe. 4. Totalitatea procedeelor ╚Öi mijloacelor folosite ├«ntr-o anumit─â munc─â. ÔŚŐ Aparat ╚Ötiin╚Ťific = totalitatea mijloacelor de cercetare ├«ntr-o munc─â ╚Ötiin╚Ťific─â; aparat critic = notele explicative care ├«nso╚Ťesc un text (vechi), comentat de editor. [< lat. apparatus, cf. fr. apparat, appareil, germ. Apparat].
APAR├üT s. n. 1. sistem tehnic care serve╚Öte pentru o opera╚Ťie tehnic─â, ╚Ötiin╚Ťific─â etc. ÔŚŐ instala╚Ťie, unealt─â pentru exerci╚Ťii gimnastice. 2. (anat.) ansamblu de organe care ├«ndeplinesc aceea╚Öi func╚Ťie ├«n organism. 3. totalitatea serviciilor unei institu╚Ťii. 4. ~ de stat = totalitatea organelor de stat care ├«ndeplinesc func╚Ťiile acestuia. 5. totalitatea procedeelor ╚Öi mijloacelor ├«ntr-o anumit─â munc─â. ÔÖŽ ~ ╚Ötiin╚Ťific = totalitatea mijloacelor de cercetare ├«ntr-o munc─â ╚Ötiin╚Ťific─â; ~ critic = notele explicative care ├«nso╚Ťesc un text, comentat de editor. (< lat. apparatus, fr. apparat, germ. Apparat)
apar├ít (apar├íte), s. n. ÔÇô Ma╚Öin─ârie, instala╚Ťie, instrument. Lat. apparatus (sec. XIX).
ap─âr├í (├íp─âr, ap─âr├ít), vb. ÔÇô 1. A opri, a se ├«mpotrivi. 2. A ocroti, a p─âzi, a pune la ad─âpost. ÔÇô 3. A feri, a ocoli, a eschiva. ÔÇô Mr. ap─âr, istr. op─âr. Lat. app─âr─üre (Pu╚Öcariu 93; Candrea-Dens., 63; REW 534; DAR); cf. it. appararse, prov. apar├í, sp. aparar. Toate celelalte forma╚Ťiuni romanice par neol. Evolu╚Ťia semantic─â de la ÔÇ×a preparaÔÇŁ, sens propriu al cuv├«ntului lat., la ÔÇ×a opriÔÇŁ pare a fi anterioar─â rom., cf. sp. parar. De aici, trecerea la ÔÇ×a ocroti, a p─âziÔÇŁ este fireasc─â, deoarece ÔÇ×a ocrotiÔÇŁ ceva ├«nseamn─â ÔÇ×a opriÔÇŁ du╚Ömanul; cf. sp. amparar ╚Öi fr. d├ęfendre ÔÇ×a opriÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×a interziceÔÇŁ. Acela╚Öi sens ├«n it. riparare ÔÇ×a opriÔÇŁ. calabr. apparari ÔÇ×a se pune la ad─âpostÔÇŁ. Der. ap─ârare, s. f. (ac╚Ťiunea de a ap─âra); ap─ârat, s. n. (ap─ârare); ap─ârat, adj. (interzis); ap─âr─âtoare, s. f. (evantai; dig de ap─ârare; ├«n general, orice obiect care protejeaz─â); ap─âr─âtoare, s. f. (specie de ment─â); ap─âr─âtor, s. m. (persoan─â care ap─âr─â); ap─âr─âtur─â, s. f. (obstacol,; t─ârie, for╚Ť─â); neap─ârat, adj. (f─âr─â protec╚Ťie, descoperit); neap─ârat, adv. (inevitabil, obligatoriu; ne├«ndoios, sigur).
APAR├üT ~e n. 1) Sistem tehnic care serve╚Öte la executarea anumitor opera╚Ťii (tehnice, mecanice, electrice etc.). ~ de radio. ~ fotografic. ÔŚŐ ~ de gimnastic─â ansamblu de instala╚Ťii care servesc la efectuarea de exerci╚Ťii gimnastice. 2) Totalitate a organelor care ├«ndeplinesc o func╚Ťie ├«n organism. ~ circulator. ~ digestiv. 3) Totalitate a serviciilor ╚Öi a personalului dintr-o institu╚Ťie, dintr-un stat. ~ administrativ. ÔŚŐ ~ critic explica╚Ťiile care ├«nso╚Ťesc un text. /<germ. Apparat, lat. apparatus
A AP─éR├ü ├íp─âr tranz. 1) (cauze, argumente etc.) A sus╚Ťine acord├ónd ajutor ├«mpotriva unei ac╚Ťiuni ostile. 2) A avea ├«n paz─â; a lua sub ocrotire; a ocroti; a proteja; a supraveghea; a veghea; a p─âzi. 3) A pune la ad─âpost; a feri; a p─âzi. ~ de ├«nghe╚Ťuri. 4) A men╚Ťine prin lupt─â. ~ o cetate. 5) A sus╚Ťine ├«n fa╚Ťa unei instan╚Ťe judec─âtore╚Öti. 6) fig. A sus╚Ťine resping├ónd obiec╚Ťiile aduse. ~ o cauz─â. ~ o idee. 7) sport A feri de atacurile adversarului. /<lat. apparare
A SE AP─éR├ü m─â ap─âr intranz. A-╚Öi demonstra nevinov─â╚Ťia, aduc├ónd argumentele necesare. /<fr. apparare
aparat n. 1. ma╚Öini, instrumente dispuse pentru a face vre-o opera╚Ťiune sau experien╚Ť─â; 2. totalitatea organelor cari servesc la aceea╚Ö func╚Ťiune: aparatul digestiv; 3. pomp─â, solemnitate.
ap─âr├á v. 1. a p─âzi de un atac: a ap─âra patria, viea╚Ťa; 2. a scuti, a feri de: a ap─âra de mu╚Öte, de v├ónt; 3. a pleda ├«n favorul cuiva: a ap─âra pe un acuzat; 4. a ├«nt├ómpina, a ├«nl─âtura: a ne ap─âra de o lovitur─â, de o ├«nvinuire. [Lat. APPARARE, a face preparative de ap─ârare].
*apar├ít n., pl. e (lat. apparatus, d. parare, a prepara. V. ap─ârat. Preparativ─â pompoas─â: c─âl─âtoria sÔÇÖa f─âcut cu mare aparat. Unealt─â, instrument p. o opera╚Ťiune sa┼ş experien╚Ť─â: aparat de gimnastic─â, de fotografiat. Totalitatea organelor care servesc acele─şa╚Ö─ş func╚Ťiun─ş: aparatu digestiv.
*├íp─âr, a -├í v. tr. (lat. ├ípparo, -├íre, prepar. V. parez, cump─âr. ÔÇô Ap─âr, aper─ş, ap─âr─â; s─â ap─âr, s─â aper─ş, s─â apere). Vech─ş. Opresc, interzic. Az─ş. Sus╚Ťin contra unu─ş atac: a ap─âra ╚Ťara. P─âzesc, feresc: a ap─âra oile de lup─ş. Pledez pentru cineva: a ap─âra un acuzat. V. refl. Opun rezisten╚Ť─â, lovesc ca s─â nu fi┼ş ├«nvins: a te ap─âra de du╚Öman─ş.
ap─ârat n., pl. ur─ş (d. ap─âr. V. aparat. Vech─ş. Dojan─â, mustrare. Brani╚Öte.
APARAT s. 1. (TEHN.) ma╚Öin─â. (~ de b─ârbierit.) 2. instrument. (Un ~ pentru cur─â╚Ťat cartofii.) 3. (ANAT., FIZIOL.) sistem. (~ circular, cardiovascular etc.)
apăra vb. v. EVITA. FERI. ÎMPIEDICA. ÎNDEPĂRTA. ÎNLĂTURA. OCOLI. OPRI. PREÎNTÎMPINA. PREVENI. REFUZA. RESPINGE. REȚINE.
AP─éRA vb. 1. a feri, a ocroti, a p─âzi, a proteja, (livr.) a prezerva, a salvgarda, (ast─âzi rar) a scuti, (├«nv. ╚Öi pop.) a obl─âdui, (├«nv. ╚Öi reg.) a ocoli, (├«nv.) a veghea, (fig.) a acoperi. (S─â-i ~ de primejdie.) 2. (grecism ├«nv.) a (se) diafendisi. (Se ~ ├«mpotriva du╚Ömanului.) 3. (├«nv. ╚Öi pop.) a ╚Ťine. (A ~ mult─â vreme cetatea.) 4. (JUR.) (├«nv.) a sprijini. (L-a ~ ├«n proces.) 5. a (se) dezvinov─â╚Ťi, a (se) disculpa, a (se) justifica, a (se) scuza, (rar) a (se) dezvinui, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) cura, (├«nv.) a (se) ├«ndrept─â╚Ťi, a (se) m├«ntui. (Nu te mai ~!)
APĂRAT adj. adăpostit, ferit, ocrotit, păzit, protejat, sigur, (înv.) scutit. (Un loc mai ~.)
APARAT dispozitiv tehnic sau agregat utilizat ├«n diverse scopuri. Aparat de oxigen, inhalator de oxigen (V.). Aparat de pulverizat din aeronave, rezervor metalic de form─â aerodinamic─â fixat sub aripile sau pe fuselajul unei aeronave destinat tratamentelor aviochimice. ├Än domeniul militar acest aparat este destinat infect─ârii obiectelor personalului, tehnicii ╚Öi terenului cu pic─âturi de substan╚Ť─â toxic─â de lupt─â sau preparate bacteriene. Aparatul este compus din: recipient prev─âzut cu orificiu de umplere, tub de scurgere cu duz─â ╚Öi dispozitiv pentru deschiderea tubului de scurgere, ac╚Ťionat din cabina aeronavei. Rezervorul se ├«ncarc─â cu substan╚Ťe toxice de lupt─â persistente sau receptori microbiene ori cu substan╚Ťe toxice de lupt─â solide (pe timp de iarn─â). Pulverizarea dureaz─â 6-20 secunde, form├ónd pe teren o f├ó╚Öie infectat─â a c─ârei dimensiuni depinde de capacitatea rezervorului, de timpul de scurgere ╚Öi de viteza aeronavei (un bombardier mijlociu infecteaz─â 5-6 hectare cu o densitate de infectare medie de 10-15 mg/m2) Aparate de radio emisie-recep╚Ťie, este destinat comunic─ârii dintre echipaj cu baza (bazele) c├ót ╚Öi cu celelalte aeronave aflate ├«n zzbor ├«n raza sa de activitate. Aparate pentru antrenamentul catapult─ârii, dispozitiv care urm─âre╚Öte deprinderea p─âr─âsirii aeronavelor de vitez─â mare prin metoda catapult─ârii. Aparate pentru instruirea c─âderii libere, dispozitiv care permite ├«nv─â╚Ťarea la sol a manevrelor de evitare a intr─ârii ├«n evolu╚Ťii periculoase ╚Öi ie╚Öirea din acestea, compus dintr- un tunel aerodinamic ╚Öi un dispozitiv cardanic care permite para╚Öutistului s─â execute orice mi╚Öcare sau pozi╚Ťie pe care ar efectua-o ├«n mod normal ├«n aer. Aparat de zbor ultrau╚Öor, aeronav─â care ├«n mod obi╚Öuit are o mas─â mai mic─â de 500 kg. Din aceast─â categorie fac parte: avioane ╚Öi elicoptere ultrau╚Öoare, baloane ╚Öi dirijabile, deltaplane, parapante, para╚Öute ╚Öi variantele lor motorizate etc.). Aparate de pilotare, instrumente care se g─âsesc ├«n general ├«n carlinga aeronavelor, cele mai importante fiind: man╚Öa ╚Öi palenierele, maneta de gaze, radioemi╚Ť─âtorul, avertizorul trenului de aterizare, giroscopul, indicatoarele de prsiune ╚Öi de ulei, radiolocatorul, turomentrele.
ORIENTAREA APARATELOR DE ZBOR/├ÄN SPA╚ÜIU, ansamblu de manevre ╚Öi ac╚Ťiuni comandate manual sau automat care se finalizeaz─â ├«n deplas─âri unghiulare pentru ob╚Ťinerea unei anumite altitudini, pentru evitarea obstacolelor ╚Öi a abordajelor.
a trece la aparat expr. a-i veni cuiva rândul (la ceva).
APARATUL GENITAL B─éRB─éTESC c├óntar, ciorchine, m─âsuri ╚Öi greut─â╚Ťi.

Aparat dex online | sinonim

Aparat definitie

Intrare: ap─âra
ap─âra verb grupa I conjugarea I
Intrare: aparat
aparat substantiv neutru
Intrare: ap─ârat
ap─ârat adjectiv