apțián, ~ă [At: DEX2 / P: ~ți-an / Pl: ~i, ~e / E: fr aptien] (Glg) 1 sn Ultimul etaj al cretacicului inferior. 2 a Care aparține apțianului (1). 3 a Referitor la apțian (1).

APȚIÁN, -Ă, apțieni, -e, s. n., adj. (Geol.) 1. S. n. Ultimul etaj al cretacicului inferior. 2. Adj. Care aparține apțianului (1), privitor la apțian. [Pr.: -ți-an] – Din fr. aptien.

APȚIÁN, -Ă, apțieni, -e, s. n., adj. (Geol.) 1. S. n. Ultimul etaj al cretacicului inferior. 2. Adj. Care aparține apțianului (1), privitor la apțian. [Pr.: -ți-an] – Din fr. aptien.

APȚIÁN s. n. (Geol.) Ultimul etaj al cretacicului inferior. [Pr.: -ți-an] – Fr. aptien.

apțián1 (-ți-an) adj. m., pl. apțiéni (-ți-eni); f. apțiánă, pl. apțiéne

apțián2 (-ți-an) s. n.

apțián adj. m. (sil. -ți-an), pl. apțiéni (sil. -ți-eni); f. sg. apțiánă, pl. apțiéne

APȚIÁN s.n. Ultimul etaj al cretacicului inferior. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ți-an. / < fr. aptien].

APȚIÁN, -Ă adj., s. n. (din) ultimul etaj al cretacicului inferior. (< fr. aptien)