antropocentrísm sn [At: DEX2 / E: fr anthropocentrisme] Concepție filozofică potrivit căreia omul este centrul și scopul universului.

ANTROPOCENTRÍSM s. n. Concepție filozofică potrivit căreia omul este centrul și scopul universului. – Din fr. anthropocentrisme.

ANTROPOCENTRÍSM s. n. Concepție filosofică potrivit căreia omul este centrul și scopul universului. – Din fr. anthropocentrisme.

ANTROPOCENTRÍSM s. n. Concepție filozofică potrivit căreia omul este centrul universului. – Fr. anthropocentrisme.

antropocentrísm s. n.

antropocentrísm s. n.

ANTROPOCENTRÍSM s.n. Concepție idealistă potrivit căreia omul este rațiunea de a fi a universului, scopul acestuia. [< fr. anthropocentrisme, cf. gr. anthropos – om, lat. centrum – centru].

ANTROPOCENTRÍSM s. n. concepție potrivit căreia omul este rațiunea de a fi a universului. (< fr. anthropocentrisme)

ANTROPOCENTRÍSM n. Concepție filozofică idealistă potrivit căreia omul este centrul și scopul universului. [Sil. an-tro-] /<fr. anthropocentrisme