Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

26 defini╚Ťii pentru antret

antr├ęt sn vz antreu
antr├ęu sn [At: NEGRUZZI, S. II, 205 / V: (Mol) -tret (pl trete) (rar, mlg) -trea sf (pl trele) / Pl: ~euri / E: fr entr├ęe] Cea dint├ói ├«nc─âpere, ├«n care se intr─â de afar─â ├«ntr-o cas─â ╚Öi din care dau u╚Öi ├«n celelalte Si: intrare, vestibul.
ANTRÉT s. n. v. antreu.
ANTRÉT s. n. v. antreu.
ANTR├ëU, antreuri, s. n. Prima ├«nc─âpere (de dimensiuni mici) a unei locuin╚Ťe, ├«n care se intr─â venind de afar─â; vestibul. [Var.: antr├ęt s. n.] ÔÇô Din fr. entr├ęe.
ANTR├ëU, antreuri, s. n. Prima ├«nc─âpere (de dimensiuni mici) a unei locuin╚Ťe, ├«n care se intr─â venind de afar─â; vestibul. [Var.: antr├ęt s. n.] ÔÇô Din fr. entr├ęe.
ANTRÉT s. n. v. antreu.
ANTR├ëU, antreuri, s. n. Prima ├«nc─âpere (de obicei de propor╚Ťii mici) a unei locuin╚Ťe, ├«n care se intr─â venind de afar─â; vestibul. Era o cl─âdire cu un singur etaj, ridicat─â pe o pivni╚Ť─â mare, plin─â de butii. Un peron cu multe trepte ducea la geaml├«cul antreului. DUMITRIU, B. F. 36. Nici n-am apucat s─â intru pe poart─â c─â u╚Öile antreului s-au deschis puternic ├«n l─âturi. SAHIA, N. 58. ÔÇô Variant─â: antr├ęt (ALECSANDRI, T. 1406, NEGRUZZI, S. II 205) s. n.
ANTRÉT s. n. v. antreu.
ANTR├ëU, antreuri, s. n. Prima ├«nc─âpere (de dimensiuni mici) a unei locuin╚Ťe, ├«n care se intr─â venind de afar─â; vestibul. [Var.: antr├ęt s. n.] ÔÇô Fr. entr├ęe.
antr├ęu s. n., art. antr├ęul; pl. antr├ęuri
antr├ęu s. n., art. antr├ęul; pl. antr├ęuri
ANTRÉU s. v. vestibul.
ANTRÉ s.n. v. antreu.
ANTRÉT s.n. v. antreu.
ANTR├ëU s.n. 1. ├Änc─âpere prin care se intr─â ├«ntr-o locuin╚Ť─â venind de afar─â; vestibul. 2. Fel de m├óncare care se serve╚Öte ├«nainte de felul de baz─â al meniului. [Pl. -uri, var. antre, antret s.n. / < fr. entr├ęe ÔÇô intrare].
ANTR├ëU s. n. 1. vestibul (2). 2. fel de m├óncare care se serve╚Öte ca aperitiv. (< fr. entr├ęe)
antr├ęu (antr├ęuri), s. n. ÔÇô Vestibul. ÔÇô Var. antret. Fr. entr├ęe, cf. ngr. ß╝Ç╬Ż¤ä¤ü╬ş. T din antret trebuie s─â fie analogic, ca ├«n caiet.
ANTR├ëU ~ri n. Prima ├«nc─âpere a unei locuin╚Ťe ├«n care se intr─â direct de afar─â; vestibul. [Sil. an-treu] /<fr. entr├ęe
antreu n. 1. intrare; 2. sal─â de intrare: tind─â, anticamer─â; rostit ├«n Moldova antret (= fr. entr├ęe).
antr├ęt (Mold.) n., pl. e ╚Öi ur─ş, antrea f., pl. ele, ╚Öi antr├ę┼ş n., pl. ur─ş (fr. entr├ęe, de unde, probabil ╚Öi rus. antr├ęt. Cp. cu comitet). Barb. Intrare (tind─â, sal─â, anticamer─â). ÔÇô ├Än Munt. vulg. ╚Öi antrel├║╚Ť─â, f., pl. e.
ANTREU s. hol, sal─â, vestibul. (Dou─â camere cu ~.)
ANTR├ëU s.n. ├Än limbaj familiar, denume╚Öte primul fel dintr-un meniu. Dup─â regulile clasice ale gastronomiei, antreul este felul care se serve╚Öte dup─â gustare (sau sup─â) ╚Öi pe╚Öte (sau preparatul care ├«l ├«nlocuie╚Öte), ├«nainte de felul principal din meniu (de obicei friptura); fr., engl. entr├ęe; germ. Entree; ├«n SUA, entree denume╚Öte ├«ntotdeauna felul principal al meniului.
antr├ęu, antreuri, s.n. ÔÇô Vestibul, hol; tind─â. ├Änc─âpere intermediar─â de mici dimensiuni la casele b─âtr├óne╚Öti, prev─âzut─â cu scopul de a diminua pierderile de c─âldur─â pe timpul iernii. Din antreu se f─âcea leg─âtura cu camera de locuit. Tot de aici se permitea accesul ├«n podul casei. ÔÇô Din fr. entr├ęe ÔÇ×intrare, coridor, holÔÇŁ (╚ś─âineanu, Scriban, DER, DEX, MDA).
antr├ęu, -uri, s.n. ÔÇô Vestibul, hol; tind─â. ├Änc─âpere intermediar─â de mici dimensiuni la casele b─âtr├óne╚Öti, prev─âzut─â cu scopul de a diminua pierderile de c─âldur─â pe timpul iernii. Din antreu se f─âcea leg─âtura cu camera de locuit. Tot de aici se permitea accesul ├«n podul casei. ÔÇô Cf. fr. entr├ęe (DER, DEX).
antreu, antreuri s. n. (intl.) buzunar exterior

Antret dex online | sinonim

Antret definitie

Intrare: antreu
antreu substantiv neutru
antret substantiv neutru
antre 1 s.n. substantiv neutru