antrax definitie

17 definiții pentru antrax

antrax sm [At: BIBLIA (1688), 355/47 / V: (înv) ~anx, ~traxă (sf), (2, înv) ~thraxi / A și: (după fr) ~trax / Pl: (înv) ~acși, ~achi / E: fr anthrax, ngr άνθραξ] 1 (Min; înv) Piatră scumpă, de culoarea cărbunelui aprins Si: rubin. 2 Boală infecțioasă și contagioasă (la animale și la oameni), manifestându-se prin abcese pulmonare, gastrointestinale și cutanate Si: (pop) bubă-neagră, cărbune, dalac.
ÁNTRAX s. n. Boală infecțioasă, la animale, transmisibilă la oameni, manifestată mai ales prin leziuni viscerale; dalac, bubă-neagră, cărbune. – Din fr. anthrax.
ÁNTRAX s. n. Boală infecțioasă, la animale, transmisibilă la oameni, manifestată mai ales prin leziuni viscerale; dalac, bubă-neagră, cărbune. – Din fr. anthrax.
ÁNTRAX, antraxe, s. n. Boală infecțioasă și contagioasă (la animale și la oameni), manifestată prin abcese pulmonare, gastrointestinale și cutanate; dalac, bubă-neagră, cărbune. – Din fr. anthrax.
ÁNTRAX s. n. Boală infecțioasă la animale și oameni, produsă de microbi foarte virulenți și manifestată prin abcese care cuprind toate straturile pielii; dalac, bubă-neagră, cărbune.
ÁNTRAX s. n. Boală infecțioasă (la animale și oameni) manifestată prin abcese care cuprind toate straturile pielii; dalac. – Fr. anthrax (< gr.).
!ántrax s. n.
ántrax s. n., pl. ántraxuri/ántraxe
ÁNTRAX s. (MED., MED. VET.) cărbune, dalac, pustulă malignă, (reg.) armurare, armurariță, bubă (neagră, rea), marmură, răsfug, talan, bășică rea, sânge mohorât, (prin Munt.) pripit, (prin Ban. și Munt.) spurcat, (înv.) serpengea.
ÁNTRAX s. v. rubin.
ÁNTRAX s.n. Tumoare inflamatorie a țesutului celular de sub piele, produsă de microbi foarte virulenți; (pop.) dalac. [Pl. -xuri, -xe. / < fr. anthrax, cf. gr. anthrax – cărbune].
ántrax, s. m.1. (Înv.) Boală, dalac, cărbune. – 2. Furunculoză. Ngr. ἄνυραξ și modern din fr. anthrax.
ÁNTRAX ~uri n. Boală infecțioasă a vitelor (transmisibilă și omului), manifestată prin abcese pulmonare, gastrointestinale și prin simptome de colaps. [Sil. an-trax; Pl. și antraxe] /<fr. anthrax
antrax n. dalac, buboiu inflamat, care în urmă se cangrenează.
*ántrax n. (vgr. ántrax, cărbune). Cărbune, dalac, o pustulă periculoasă. Serpengea, altă pustulă, care seamănă cu furunculu, se gangrenizează și se înegrește și nu se vindecă bine de cît arzînd-o cu feru roș. – Ar fi maĭ corect antráce, ca torace.
antrax s. v. RUBIN.
ANTRAX s. (MED., MED. VET.) cărbune, dalac, pustulă malignă, (reg.) armurare, armurariță, bubă (neagră, rea), marmură, răsfug, talan, bășică rea, sînge mohorît, (prin Munt.) pripit, (prin Ban. și Munt.) spurcat, (înv.) serpengea.

antrax dex

Intrare: antrax
antrax 1 pl. -e substantiv neutru
antrax 2 pl. -uri substantiv neutru