antistátic, ~ă sn, a [At: DEX2 / Pl: ~ici, -ice / E: fr antistatique] 1-2 (Substanță) care împiedică electrizarea materialelor plastice. 3-4 (Substanță) care împiedică electrizarea discurilor.

ANTISTÁTIC, -Ă, antistatici, -ce, adj., s. n. 1. (Substanță) care împiedică electrizarea materialelor plastice, a fibrelor chimice și a cauciucurilor. 2. (Substanță) care neutralizează discurile1 (4) din punct de vedere electric. – Din fr. anti-statique.

ANTISTÁTIC, -Ă, antistatici, -ce, adj., s. n. 1. (Substanță) care împiedică electrizarea materialelor plastice. 2. (Substanță) care neutralizează discurile1 (4) din punct de vedere electric. – Din fr. anti-statique.

!antistátic (-tis-ta-/-ti-sta-) s. n., pl. antistátice

antistátic s. n. (sil. mf. -sta-), pl. antistátice

ANTISTÁTIC, -Ă adj., s.n. (Produs chimic) care împiedică electrizarea materialelor din fibre sintetice. [Cf. fr. anti-statique].

ANTISTÁTIC, -Ă adj., s. n. (substanță) care, încorporată materialelor plastice, împiedică dezvoltarea electricității statice, la suprafața acestora. (< fr. anti-statique)

ANTISTÁTIC ~că (~ci, ~ce) și substantival Care împiedică electrizarea țesăturilor sintetice. /<fr. anti – statique