antireclámă sf [At: DEX2 / Pl: ~me / E: anti- + reclamă] Reclamă prost făcută care are rezultat contrar celui urmărit.

ANTIRECLÁMĂ, antireclame, s. f. Reclamă rău făcută, care are rezultat contrar celui urmărit. – Anti- + reclamă.

ANTIRECLÁMĂ, antireclame, s. f. Reclamă rău făcută, care are rezultat contrar celui urmărit. – Anti- + reclamă.

antireclámă s. f. → reclamă

ANTIRECLÁMĂ s. f. reclamă care deservește produsul respectiv. (< anti- + reclamă)

ANTIRECLÁMĂ ~e f. Reclamă cu efect contrar scopurilor publicitare. /anti- + reclamă

antireclámă s. f. ◊ „Această parodie de publicitate, această antireclamă a fost difuzată duminică 5 noiembrie.” Cont. 24 XI 67 p. 10. ◊ „Un exemplu unic de «antireclamă» este R.C. din Montreal, Canada, proprietarul unei lăptării înființate în 1889. La împlinirea vârstei respectabile de 97 de ani, C. a fost întrebat de ziariști cărui fapt îi atribuie longevitatea sa. Domnul C. a răspuns că nu a consumat niciodată lapte, care nu-i priește.” Cont. 17 X 69 p. 10. ◊ „E absurd să crezi că cineva, oricât de nepriceput sau de neinspirat, poate face o astfel de reclamă care nu numai că nu foloseste produsului, dar îl și deservește. Și totuși, fenomene de antireclamă apar.” R.l. 20 III 71 p. 2 //din anti- + reclamă; DEX-S//