Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
11 definiții pentru antielectron
antielectrón sn [At: DEX2 / P: ~ti-e~ / Pl: ~i / E: anti- + electron] Pozitron.
ANTIELECTRÓN, antielectroni, s. m. Pozitron. [Pr.: -ti-e-] – Anti- + electron.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
ANTIELECTRÓN, antielectroni, s. m. Pozitron. [Pr.: -ti-e-] – Anti- + electron.[1]
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
!antielectrón (-ti-e-) s. m., pl. antielectróni
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
antielectrón s. m. (sil. -ti-e-), pl. antielectróni[1]
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
ANTIELECTRÓN s. v. pozitron.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
ANTIELECTRÓN s. m. pozitron. (< fr. antielectron)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
ANTIELECTRÓN ~i m. Particulă elementară cu sarcină electronică pozitivă și cu masa egală cu a electronului; pozitron. /<fr. antiélectron
- sursa: NODEX 2002
- permalink
ANTIELECTRON s. (FIZ.) pozitron.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
antielectrón s. m. (fiz.) Element constitutiv al corpurilor încărcat cu electricitate pozitivă, pozitron ◊ „Electronului îi corespunde antielectronul, cu aceeași masă, dar cu sarcină electrică pozitivă și nu negativă.” Sc. 14 XII 63 p. 4 (din fr. antiélectron; DF; DEX, DN3)
Antielectron dex online | sinonim
Antielectron definitie
Intrare: antielectron
antielectron substantiv masculin
- silabisire: -ti-e-
