anticreștín, ~ă a [At: GALACTION, O. I, 230 / Pl: ~i, ~e / E: anti- + creștin] 1-2 Care se opune (creștinismului sau) creștinilor. 3 Contrar preceptelor religiei creștine.

ANTICREȘTÍN, -Ă, anticreștini, -e, adj. Împotriva creștinismului. – Anti- + creștin.

ANTICREȘTÍN, -Ă, anticreștini, -e, adj. Împotriva creștinismului. – Anti- + creștin.

anticreștín (-ti-creș-) adj. m., pl. anticreștíni; f. anticreștínă, pl. anticreștíne

anticreștín adj. (sil. -creș-) → creștin

ANTICREȘTÍN, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care este împotriva creștinismului. / < anti- + creștin, cf. fr. antichrétien].

ANTICREȘTÍN, -Ă adj., s. m. f. (om) împotriva creștinismului. (după fr. antichrétien)

ANTICREȘTÍN ~ă (~i, ~e) Care este contrar religiei creștine. /anti- + creștin

anticreștin a. contrar religiunii creștine.