anticipativ definitie

8 definiții pentru anticipativ

anticipatív, ~ă [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr anticipatif] 1-4 a Care anticipează (1-4). 5 av Cu anticipație (6).
ANTICIPATÍV, -Ă, anticipativi, -e, adj. Care anticipează; anticipator. – Din fr. anticipatif.
ANTICIPATÍV, -Ă, anticipativi, -e, adj. Care anticipează; anticipator. – Din fr. anticipatif.
*anticipatív adj. m., pl. anticipatívi; f. anticipatívă, pl. anticipatíve
anticipatív adj. m., pl. anticipatívi; f. sg. anticipatívă, pl. anticipatíve
ANTICIPATÍV, -Ă adj. Cu caracter de anticipație. [< fr. anticipatif].
ANTICIPATÍV, -Ă adj. cu caracter de anticipație. (< fr. anticipatif)
anticipatív, -ă adj. Care anticipează ◊ „Călătorie anticipativă după viitorul mers al trenurilor. Vă invităm [...] la o călătorie cu anticipație [...]” I.B. 3 II 77 p. 3 (din fr. anticipatif; DN3, DEX-S)

anticipativ dex

Intrare: anticipativ
anticipativ adjectiv