ANTICÁR2, anticari, s. m. 1. Negustor de cărți vechi sau de ocazie (uneori rare). Faci rost de bani să-ți cumperi niște terfeloage de la anticari și niște caiete. PAS, Z. I 262. Am cumpărat de la un anticar cu toptanul, pe cîțiva gologani, un vraf de cărți vechi. CARAGIALE, O. III 197. 2. (Învechit) Colecționar de obiecte antice. Anticarul, la patima-i supus, Culege vechea-aramă ce nu mai are curs. ALEXANDRESCU, P. 149. ♦ Arheolog. Știința arheologiei, acea nobilă patimă a anticarului care-l face să cerceteze pretutindeni urmele zilelor zburate. ODOBESCU, S. I 462.