Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru antic─ârie

antic─âr├şe sf [At: DA ms / V: -cv─â- / Pl: ~ii / E: anticar2 + -ie] 1-5 Anticariat (1-5). 6 (Ccr) Obiect de art─â vechi. 7 (Ccr; lpl; prt) Vechituri.
ANTIC─éR├ŹE, antic─ârii, s. f. (├Änv.) Anticariat. ÔÇô Anticar2 + suf. -├şe.
ANTIC─éR├ŹE, antic─ârii, s. f. Anticariat. ÔÇô Anticar2 + suf. -ie.
ANTIC─éR├ŹE, antic─ârii, s. f. Magazin ├«n care se face comer╚Ť cu c─âr╚Ťi vechi sau de ocazie; comer╚Ť cu c─âr╚Ťi vechi sau de ocazie. Antic─âria aceea ├«n plin aer, b─âtut─â de ploi ╚Öi v├«nturi, ╚Öi bolta por╚Ťii... s-au preschimbat cu vremea ├«n pr─âv─âlii cu vitrine ├«nc─âp─âtoare. ANGHEL, PR. 16.
ANTIC─éR├ŹE, antic─ârii s. f. (Magazin ├«n care se face) comer╚Ť cu c─âr╚Ťi vechi sau de ocazie. ÔÇô Din anticar2 + suf. -ie.
antic─âr├şe (├«nv.) s. f., art. antic─âr├şa, g.-d. art. antic─âr├şei; pl. antic─âr├şi, art. antic─âr├şile
antic─âr├şe s. f., art. antic─âr├şa, g.-d. art. antic─âr├şei; pl. antic─âr├şi, art. antic─âr├şile
ANTIC─éR├ŹE s. v. anticariat.
ANTIC─éRIE s. anticariat.

Antic─ârie dex online | sinonim

Antic─ârie definitie

Intrare: antic─ârie
antic─ârie substantiv feminin