anticărie definitie

9 definiții pentru anticărie

anticăríe sf [At: DA ms / V: -cvă- / Pl: ~ii / E: anticar2 + -ie] 1-5 Anticariat (1-5). 6 (Ccr) Obiect de artă vechi. 7 (Ccr; lpl; prt) Vechituri.
ANTICĂRÍE, anticării, s. f. (Înv.) Anticariat. – Anticar2 + suf. -íe.
ANTICĂRÍE, anticării, s. f. Anticariat. – Anticar2 + suf. -ie.
ANTICĂRÍE, anticării, s. f. Magazin în care se face comerț cu cărți vechi sau de ocazie; comerț cu cărți vechi sau de ocazie. Anticăria aceea în plin aer, bătută de ploi și vînturi, și bolta porții... s-au preschimbat cu vremea în prăvălii cu vitrine încăpătoare. ANGHEL, PR. 16.
ANTICĂRÍE, anticării s. f. (Magazin în care se face) comerț cu cărți vechi sau de ocazie. – Din anticar2 + suf. -ie.
anticăríe (înv.) s. f., art. anticăría, g.-d. art. anticăríei; pl. anticăríi, art. anticăríile
anticăríe s. f., art. anticăría, g.-d. art. anticăríei; pl. anticăríi, art. anticăríile
ANTICĂRÍE s. v. anticariat.
ANTICĂRIE s. anticariat.

anticărie dex

Intrare: anticărie
anticărie substantiv feminin