Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru antereu

anter├ęu sn vz anteriu
anter├şu sn [At: DA / V: (pop) -reu / Pl: ~ie / E: tc anteri] 1 Hain─â lung─â purtat─â de preo╚Ťii ortodoc╚Öi Si: sutan─â. 2 Hain─â lung─â pe care o purtau boierii rom├óni. 3 Hain─â lung─â purtat─â ├«n trecut de l─âutari.
ANTERÉU s. n. v. anteriu.
ANTER├ŹU, anterie, s. n. Hain─â lung─â purtat─â de preo╚Ťii ortodoc╚Öi; sutan─â. ÔÖŽ Hain─â lung─â pe care o purtau ├«n trecut boierii rom├óni ╚Öi l─âutarii. [Var.: anter├ęu s. n.] ÔÇô Din tc. anteri.
ANTERÉU s. n. v. anteriu.
ANTER├ŹU, anterie, s. n. Hain─â lung─â purtat─â de preo╚Ťii ortodoc╚Öi; sutan─â. ÔÖŽ Hain─â lung─â pe care o purtau ├«n trecut boierii rom├óni. ÔÖŽ Hain─â lung─â purtat─â ├«n trecut de l─âutari. [Var.: anter├ęu s. n.] ÔÇô Din tc. anteri.
ANTERÉU s. n. v. anteriu.
ANTER├ŹU, anterie, s. n. 1. Hain─â lung─â, ├«ncheiat─â cu nasturi de sus p├«n─â jos, purtat─â de preo╚Ťii ortodoc╚Öi. Anteriul p─ârintelui m─âtura praful drumului. PAS, L. I 14. 2. Hain─â lung─â, oriental─â, purtat─â de boierii rom├«ni (p├«n─â ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea). Trecu pe l├«ng─â monumentul lui vod─â-Calimah, ├«n anteriu lung de metal ╚Öi cu i╚Ölic... de bronz. DUMITRIU, B. F. 90. ÔÖŽ Hain─â lung─â purtat─â ├«n trecut de l─âutari. C├«ntau... tarafuri de l─âutari ├«n anterie curate. PAS, L. I 58. ÔÇô Variant─â: anter├ęu (HOGA╚ś, M. N. 141, ALECSANDRI, T. I 317) s. n.
ANTERÉU s. n. v. anteriu.
ANTER├ŹU, anterie, s. n. Hain─â lung─â purtat─â de preo╚Ťii ortodoc╚Öi. ÔÖŽ Hain─â lung─â pe care o purtau boierii rom├óni. ÔÖŽ Hain─â lung─â purtat─â ├«n trecut de l─âutari. [Var.: anter├ęu s. n.] ÔÇô Tc. anteri.
anter├şu s. n., art. anter├şul; pl. anter├şe, art. anter├şele
anter├şu s. n., art. anter├şul; pl. anter├şe, art. anter├şele
ANTER├ŹU s. reverend─â, sutan─â, (Ban. ╚Öi Transilv.) mintie, (├«nv.) libadea. (~ preo╚Ťesc.)
anter├şu (anter├şe), s. n. ÔÇô Caftan, ├«n trecut hain─â fastuoas─â b─ârb─âteasc─â. La ├«nceput era tipic─â pentru boieri sau domni; apoi a ajuns comun─â printre ╚Ť─ârani. Ast─âzi desemneaz─â numai hainele lungi preo╚Ťe╚Öti. ÔÇô Mr. antiriu, megl. antiri─şa. Tc. anteri, din arab. ÔÇÖantarß┐Ĺ (╚śeineanu, II, 20; Meyer 11; Lokotsch 84); cf. ngr. ß╝Ç╬Ż¤ä╬Á¤ü╬» sau ß╝Ç╬Ż¤ä╬Á¤ü╬»╬┐╬Ż ÔÇ×hain─â lung─â preo╚Ťeasc─âÔÇŁ, alb. anderi, bg., sb. anterija.
ANTER├ŹU ~e n. 1) Hain─â lung─â preo╚Ťeasc─â, ├«ncheiat─â cu nasturi de sus p├ón─â jos. 2) Hain─â lung─â boiereasc─â. 3) Hain─â lung─â, purtat─â, ├«n trecut, de l─âutari. /<turc. anteri
antereu n. Mold. V. anteriu.
anteriu (antereu) n. 1. hain─â boiereasc─â lung─â ce se punea dÔÇÖa dreptul peste c─âma╚Ö─â: cocona╚Öul purta un antereu de suvaia alb NEGR.; 2. hain─â lung─â p├ón─â la glezne, purtat─â sub giubea p├ón─â ├«n timpul din urm─â (╚Öi ├«n parte ├«nc─â obi╚Önuit─â) de preo╚Ťii b─âtr├óni ╚Öi de ╚Ťiganii l─âutari: cu antereu ─âst de l─âutar AL., popa Bulig─â ├«╚Öi pune poalele antereului ├«n br├óu CR.; 3. hain─â ╚Ť─âr─âneasc─â ce acopere pe toate celelalte, ├«nflorat─â la piept, guler ╚Öi m├óneci cu g─âitane de diferite colori. Anteriul a fost purtat de toate clasele vechii noastre societ─â╚Ťi, dela boieri p├ón─â la ╚Ťigan, ╚Öi ├«n cele din urm─â ╚Öi-a g─âsit un refugiu durabil ├«n ├«mbr─âc─âmintea ╚Ť─âranului. [Turc. ANTERI, de unde ╚Öi forma moldoveneasc─â antereu].
anter├ę┼ş, V. anteri┼ş.
anter├ş┼ş n., pl. ie (turc. anteri, pop. antari, dup─â numele poetulu─ş arabic Antar [sec. 6], care purta asemenea ha─şn─â). O ha─şn─â lung─â ╚Öi sup╚Ťire pe care o purta┼ş bo─şeri─ş pe supt g─şubea, ─şar ast─âz─ş numa─ş preu╚Ťi─ş. Munt. la ╚Öes (antiri┼ş). Z─âbun feme─şesc lung p├«n─â ma─ş jos de genunch─ş. Vest─â b─ârb─âteasc─â cu m├«nic─ş. ÔÇô ├Än est anter├ę┼ş, pl. e─şe, care az─ş ├«nseamn─â ÔÇ×ha─şn─â scurt─â de ╚Öiac sup╚Ťire ornat─â cu s─âradur─şÔÇŁ.
ANTERIU s. reverend─â, sutan─â, (Ban. ╚Öi Transilv.) mintie, (├«nv.) libadea. (~ preo╚Ťesc.)

Antereu dex online | sinonim

Antereu definitie

Intrare: anteriu
antereu
anteriu substantiv neutru