Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru anten─â

ant├ęn─â sf [At: LTR / Pl: ~ne / E: fr antenne] 1 (Fig) Fiecare dintre cele dou─â firi╚Öoare mobile care se afl─â la capul unor insecte, al crustaceelor ╚Öi al miriapodelor ╚Öi care serve╚Öte ca organ de sim╚Ť. 2 Dispozitiv de emisie sau de recep╚Ťie a undelor electromagnetice conectat la aparate care func╚Ťioneaz─â pe baza acestui tip de unde. 3 Bar─â lung─â, mobil─â, prins─â transversal de catarg, care ajut─â la sus╚Ťinerea p├ónzelor unei cor─âbii. 4 (Fam; mpl) Surs─â de informa╚Ťii.
ANT├ëN─é, antene, s. f. 1. Apendice situat pe capul artropodelor, care serve╚Öte ca organ de sim╚Ť. 2. Dispozitiv format din conductoare filiforme ╚Öi st├ólpi de sus╚Ťinere sau din suprafe╚Ťe conductoare, prin care se radiaz─â direct ├«n spa╚Ťiu ori se capteaz─â direct din spa╚Ťiu unde electromagnetice. ÔŚŐ Anten─â colectiv─â sau de bloc = anten─â (combinat─â) cu echipament electronic adecvat pentru asigurarea recep╚Ťiei radio sau de televiziune la mai mul╚Ťi abona╚Ťi asocia╚Ťi. Anten─â de camer─â = anten─â de recep╚Ťie situat─â ├«n interiorul ├«nc─âperii ├«n care se afl─â radioul sau televizorul. Anten─â ├«ncorporat─â = anten─â inclus─â ├«n caseta radioului. 3. Bar─â lung─â ╚Öi mobil─â prins─â transversal de catarg, spre a ╚Ťine o parte din p├ónzele unei cor─âbii. 4. (Fam.; adesea la pl.) Surs─â de informa╚Ťii. ÔÇô Din fr. antenne, lat. antenna.
ANT├ëN─é, antene, s. f. 1. (Adesea fig.) Fiecare dintre cele dou─â firi╚Öoare mobile care se afl─â la capul unor insecte, al crustaceelor ╚Öi al miriapodelor ╚Öi care serve╚Öte ca organ de sim╚Ť. 2. Conduct─â sau ansamblu de conducte electrice aeriene care formeaz─â un circuit electric (folosit ├«n radiocomunica╚Ťii). ÔŚŐ Anten─â colectiv─â sau de bloc = anten─â (combinat─â) cu echipament electronic adecvat pentru asigurarea recep╚Ťiei radio sau de televiziune la mai mul╚Ťi abona╚Ťi asocia╚Ťi. Anten─â de camer─â = anten─â de recep╚Ťie situat─â ├«n interiorul ├«nc─âperii ├«n care se afl─â radioul sau televizorul. Anten─â ├«ncorporat─â = anten─â inclus─â ├«n caseta radioului. 3. Bar─â lung─â ╚Öi mobil─â prins─â transversal de catarg, spre a ╚Ťine o parte din p├ónzele unei cor─âbii. 4. (Fam.; adesea la pl.) Surs─â de informa╚Ťii. ÔÇô Din fr. antenne, lat. antenna.
ANT├ëN─é, antene, s. f. 1. Fiecare dintre cele dou─â firi╚Öoare mobile care se afl─â la capul insectelor ╚Öi al crustaceelor ╚Öi care serve╚Öte ca organ de sim╚Ť. 2. Dispozitiv de fire metalice cu care se emit sau se recep╚Ťioneaz─â undele electromagnetice; instala╚Ťie simpl─â de acest fel (pe acoperi╚Öul unei case) cu scopul de a ├«nt─âri puterea de recep╚Ťie a unui aparat de radio. Din dreptul lor [al cl─âdirilor] oamenii au f─âcut s─â se ridice spre cer st├«lpii de fier... ├«ntre care antena e ├«ntins─â ca un hamac fantastic. BOGZA, C. O. 202. 3. Bar─â lung─â ╚Öi mobil─â prins─â transversal de catarg printr-un scripete, spre a ╚Ťine p├«nza triunghiular─â a cor─âbiilor.
ANT├ëN─é, antene, s. f. (Adesea fig.) 1. Fiecare dintre cele dou─â firi╚Öoare mobile care se afl─â la capul insectelor, crustaceelor ╚Öi miriapodelor, ╚Öi care serve╚Öte ca organ de sim╚Ť. 2. Conduct─â sau ansamblu de conducte electrice aeriene care formeaz─â un circuit electric (folosit ├«n radiocomunica╚Ťii). 3. Bar─â lung─â ╚Öi mobil─â prins─â transversal de catarg, spre a ╚Ťine o parte din p├ónzele unei cor─âbii. ÔÇô Fr. antenne (lat. lit. antenna).
ant├ęn─â s. f., g.-d. art. ant├ęnei; pl. ant├ęne
ant├ęn─â s. f., g.-d. art. ant├ęnei; pl. ant├ęne
ANT├ëN─é s. (ZOOL.) musta╚Ť─â. (~ artropodelor.)
ANT├ëN─é s.f. 1. Fiecare dintre cele dou─â organe de sim╚Ť, de forma unor firi╚Öoare mobile, care se g─âsesc la capul insectelor ╚Öi al crustaceelor. 2. Dispozitiv de emisie sau de captare a undelor electromagnetice, legat la aparatele de emisie sau de recep╚Ťie a undelor. 3. Verg─â oblic─â la catargele cor─âbiilor. [< fr. antenne, it. antenna. / < lat. antenna].
ANT├ëN─é s. f. 1. fiecare dintre cele dou─â organe de sim╚Ť, firi╚Öoare mobile pe capul unor insecte, al crustaceelor ╚Öi miriapodelor. 2. dispozitiv de transmitere, de captare a undelor electromagnetice, la aparatele de emisie sau de recep╚Ťie a undelor. 3. verg─â a unei vele latine, foarte lung─â, ascu╚Ťit─â la extremit─â╚Ťi. 4. (fam.; pl.) surs─â de informa╚Ťii. 5. filial─â, unitate subaltern─â deta╚Öat─â pe l├óng─â un organism central. (< fr. antenne, lat. antenna)
ANT├ëN─é ~e f. 1) Organ de sim╚Ť ╚Öi de miros la unele insecte ╚Öi crustacee. 2) Dispozitiv de transmitere sau de captare din spa╚Ťiu a undelor electromagnetice. ~ emi╚Ť─âtoare. [G.-D. antenei] /<fr. antenne, lat. antenna
antenă f. 1. un fel de coarne mobile pe capul insectelor; 2. prăjina catartului care sprijină pânza triunghiulară.
anten─â f. firul conduc─âtor ├«ntrebuin╚Ťat ├«n radiotelegrafie.
*ant├ęn─â f., pl. e (lat. antenna. Mar. Lemnu perpendicular pe catarg (la luntri pr─âjina oblic─â) de care at├«rn─â p├«nza (pop. ad├ęn─â, d. ngr. and├ęna scris ant├ęnna). Zool. Un fel de coarne mobile cu care unele insecte (ca g├«ndaci─ş, albinele, fluturi─ş) pip─â─şe. Catarg de prins undele radiofonice.
ANTEN─é s. (ZOOL.) musta╚Ť─â. (~ artropodelor.)
ant├ęn─â s. f. Filial─â, unitate subaltern─â deta╚Öat─â pe l├óng─â un organism central ÔŚŐ ÔÇ×├Än prezent, fostul premier se afl─â la Nantes, pentru a-╚Öi ├«ngriji ulcerul de care sufer─â la clinica condus─â de tat─âl ╚Öefului antenei de la Bucure╚Öti a organiza╚Ťiei ┬źM├ędecins du Monde┬╗.ÔÇŁ R.l. 5 XI 91 p. 5 (din fr. antenne; PR; DMC 1970; DEX, DN3, DEX-S ÔÇô alte sensuri)
anten─â, antene s. f. 1. informator 2. lucr─âtor SRI 3. (la pl.) urechi

Anten─â dex online | sinonim

Anten─â definitie

Intrare: anten─â
anten─â substantiv feminin