antecedénță sf [At: DEX2 / Pl: ~țe / E: antécédence] 1 Fenomen prin care un râu își păstrează traseul cursului său, indiferent de deformările provocate de fenomenul tectonic. 2 (Rar) Precădere. 3 (Rar) Preferință. 4 Anterioritate.

ANTECEDÉNȚĂ, antecedențe, s. f. 1. Faptul de a fi antecedent; anterioritate. 2. Fenomen prin care un râu își păstrează traseul cursului său, indiferent de deformările provocate de fenomenele tectonice. 3. (Rar) Precădere, preferință. – Din fr. antécédence.

ANTECEDÉNȚĂ, antecedențe, s. f. 1. Faptul de a fi antecedent; anterioritate. 2. Fenomen prin care un râu își păstrează traseul cursului său, indiferent de deformările provocate de fenomenele tectonice. 3. (Rar) Precădere, preferință. – Din fr. antécédence.

antecedénță s. f., g.-d. art. antecedénței; pl. antecedénțe

antecedénță s. f., g.-d. art. antecedénței; pl. antecedénțe

ANTECEDÉNȚĂ s. v. prioritate.

ANTECEDÉNȚĂ s.f. 1. (Liv.) Precădere, preferință. 2. (Geogr.) Fenomen prin care un curs de apă își menține traseul său general preexistent deformărilor tectonice. [Cf. fr. antécédence].

ANTECEDÉNȚĂ s. f. 1. faptul de a fi antecedent; anterioritate. 2. fenomen prin care un curs de apă își menține traseul, preexistent deformărilor tectonice. (< fr. antécédence)