antebélic, ~ă a [At: DN2 / Pl: ~ici, -ice / E: cf lat bellicus] Dinaintea unui (anumit) război

ANTEBÉLIC, -Ă, antebelici, -ce, adj. Dinaintea unui război. – Cf. lat. bellicus.

ANTEBÉLIC, -Ă, antebelici, -ce, adj. Dinaintea unui război. – Cf. lat. bellicus.

ANTEBÉLIC, -Ă, antebelici, -e, adj. Care a existat sau s-a petrecut înainte de un război; premergător unui război. [în S.U.A.] în comparație cu perioada antebelică, indicele prețului alimentelor a crescut. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 346, 6/1.

ANTEBÉLIC, -Ă, antebelici, -e, adj. Dinaintea unui război. – Din ante- + lat. lit. bellicus.

antebélic adj. m., pl. antebélici; f. antebélică, pl. antebélice

antebélic adj. m., pl. antebélici; f. sg. antebélică, pl. antebélice

Antebelic ≠ postbelic

ANTEBÉLIC, -Ă adj. De dinaintea unui război, înainte de război. [Pl. -ci, -ce. / cf. lat. ante – înainte, bellum – război].

ANTEBÉLIC, -Ă adj. de dinaintea unui război. (< ante- + lat. bellicus, de război)

ANTEBÉLIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de perioada de dinainte de război. /ante- + lat. bellicus

antebelic a. ce datează dinainte de răsboiul mondial (1914-1918).

*antebélic, -ă adj. (ante- și belic). Din ainte de războĭu din 1914-1918: chirie antebelică. V. postb-.