anormalitate definitie

11 definiții pentru anormalitate

anormalitáte sf [At: DEX2 / Pl: ~tăți / E: anormal + -itate] 1-3 Situație a ceea ce este anormal (1-3). 4-5 Stare de fapt anormală (1-2).
ANORMALITÁTE s. f. Faptul sau însușirea de a fi anormal; situație anormală. – Anormal + suf. -itate.
ANORMALITÁTE s. f. (Rar) Faptul sau însușirea de a fi anormal; situație anormală. – Anormal + suf. -itate.
ANORMALITÁTE s. f. (Rar) Faptul sau însușirea de a fi anormal; infirmitate. – Din anormal.
anormalitáte s. f., g.-d. art. anormalitắții
anormalitáte s. f., g.-d. art. anormalității
ANORMALITÁTE s. v. infirmitate, invaliditate.
Anormalitate ≠ normalitate
ANORMALITÁTE s.f. (Rar) Faptul sau însușirea de a fi anormal; infirmitate; anomalie. [< anormal + -itate].
ANORMALITÁTE s. f. faptul, însușirea de a fi anormal; anomalie. (< anormal + – itate)
anormalitate s. v. INFIRMITATE. INVALIDITATE.

anormalitate dex

Intrare: anormalitate
anormalitate