animalizá vtr [At: DA / Pzi: ~zez / E: fr animaliser] 1-2 A (se) abrutiza.

ANIMALIZÁ, animalizez, vb. I. Tranz. și refl. A deveni sau a face să devină animal (2); a (se) degrada, a decădea, a (se) abrutiza. – Din fr. animaliser.

ANIMALIZÁ, animalizez, vb. I. Tranz. și refl. A deveni sau a face să devină animal (2); a (se) degrada, a decădea, a (se) abrutiza. – Din fr. animaliser.

animalizá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 animalizeáză

animalizá vb., ind. prez. 1 sg. animalizéz, 3 sg. și pl. animalizeáză

ANIMALIZÁ vb. v. abrutiza.

ANIMALIZÁ vb. I. tr., refl. A deveni sau a face să devină animal, a (se) degrada, a decădea, a (se) abrutiza. [< fr. animaliser].

ANIMALIZÁ vb. tr., refl. a coborî în starea de animal; a (se) abrutiza. (< fr. animaliser)

A ANIMALIZÁ ~éz tranz. A face să se animalizeze. /<fr. animaliser

A SE ANIMALIZÁ mă ~éz intranz. A deveni animal; a se degrada; a se abrutiza. /<fr. animaliser

*animalizéz v. tr. (d. animal). Asimilez în substanță animală. Fig. Îndobitocesc.

ANIMALIZA vb. a (se) abrutiza, a (se) dezumaniza. (Băutura l-a ~.)