anglomán, ~ă smf, a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr anglomane] 1-2 (Persoană) care are o admirație exagerată pentru însușirile, limba și obiceiurile poporului englez și caută să le imite.

ANGLOMÁN, -Ă, anglomani, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care are o admirație exagerată față de englezi și față de obiceiurile lor; anglofil. – Din fr. anglomane.

ANGLOMÁN, -Ă, anglomani, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care are o admirație exagerată față de englezi și față de obiceiurile lor; anglofil. – Din fr. anglomane.

anglomán adj. m., s. m., pl. anglománi; adj. f., s. f. anglománă, pl. anglománe

anglomán s. m., adj. m., pl. anglománi; f. sg. anglománă, g.-d. art. anglománei, pl. anglománe

ANGLOMÁN adj., s. v. anglofil.

ANGLOMÁN adj., s.m. și f. (Cel) care are o admirație exagerată pentru însușirile, limba și obiceiurile poporului englez; anglofil. [< fr. anglomane].

ANGLOMÁN adj., s. m. f. (cel) stăpânit de anglomanie; anglofil. (< fr. anglomane)

ANGLOMÁN ~ă (~i, ~e) și substantival Care ține de anglomanie; propriu anglomaniei; anglofil. /<fr. anglomane

*anglomán, -ă adj. Imitator exagerat al Englejilor.

ANGLOMAN adj., s. anglofil.