angelolatru definitie

8 definiții pentru angelolatru

angelolátru, ~ă smf a [At: DEX2 / Pl: ~ri, -re / E: fr angelolâtre] 1-2 (Persoană) care practică angelolatria.
ANGELOLÁTRU, -Ă, angelolatri, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care practică angelolatria. – Din fr. angélolâtre.
ANGELOLÁTRU, -Ă, angelolatri, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care practică angelolatria. – Din fr. angélolâtre.
angelolátru (-la-tru-) adj. m., s. m., pl. angelolátri; adj. f., s. f. angelolátră, pl. angelolátre
angelolátru adj. m., s. m. (sil. -tru), pl. angelolátri; f. sg. angelolátră, pl. angelolátre
ANGELOLÁTRU, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care practică angelolatria. [< fr. angélolâtre].
ANGELOLÁTRU, -Ă adj., s. m. f. (cel) care practică angelolatria. (< fr. angélolâtre)
ANGELO- „înger”. ◊ gr. angelos „mesager, trimis” > fr. angelo-, it. id., germ. id. > rom. ~latrie (v. -latrie), s. f., erezie (în credința creștină) care constă în adorarea îngerilor; ~latru (v. -latru), adj., s. m. și f. (persoană) care practică angelolatria; ~logie (v. -logie1), s. f., parte a dogmaticii care tratează despre îngeri.

angelolatru dex

Intrare: angelolatru (adj.)
angelolatru adjectiv
  • silabisire: -tru
Intrare: angelolatru (s.m.)
angelolatru substantiv masculin
  • silabisire: -tru