Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

40 defini╚Ťii pentru anexa

an├ęx sn vz anex─â
anex├í vtr [At: IORGA, C. I. II, 68 / Pzi: ~x├ęz / E: fr annexer] 1 A alipi la (de) ceva. 2 A uni (cu). 3 A ad─âuga (la). 4 (├Äe) A ~ o ╚Ťar─â (provincie, ora╚Ö) A ├«ncorpora la o alt─â ╚Ťar─â (mai mare).
an├ęx─â sf [At: ALECSANDRI, T. 1705 / V: (Trs; dup─â lat) anex sn / Pl: ~xe / E: fr annexe, lat annexus, -a, -um] 1 Ceea ce (este al─âturat sau) alipit pe l├óng─â altceva mai mare ori mai de seam─â Si: adaos. 2 Parte secundar─â a unei publica╚Ťii Si: apendice. 3 (Atm) ╚Üesut, forma╚Ťie sau organ legat structural de alte organe ├«n cadrul unei func╚Ťii comune. 4 (Lpl; ├«s) -xe embrionare Forma╚Ťii temporale ale embrionului, la reptile, p─âs─âri ╚Öi mamifere, cu rol de nutri╚Ťie ╚Öi de asigurare a nutri╚Ťiei, respira╚Ťiei ╚Öi excre╚Ťiei.
AN├ëX, -─é, anec╚Öi, -xe, adj. Ata╚Öat unui lucru (principal); al─âturat. ÔÇô Din fr. annexe.
ANEX├ü, anexez, vb. I. Tranz. A alipi, a al─âtura, a ad─âuga, a ata╚Öa la ceva. ÔÖŽ (Cu privire la un stat, un teritoriu) A ├«ncorpora prin violen╚Ť─â, a face un act de anexiune. ÔÇô Din fr. annexer.
AN├ëX─é, anexe, s. f. 1. Ceea ce este al─âturat sau alipit, ca element secundar sau dependent, pe l├óng─â altceva mai important; material suplimentar care dezvolt─â sau l─âmure╚Öte un text. 2. (Anat.) ╚Üesut, forma╚Ťiune sau organ legat structural de alte organe ├«n cadrul unei func╚Ťii comune. ÔŚŐ Anexe embrionare = forma╚Ťiuni temporare ale embrionului, la reptile, p─âs─âri ╚Öi mamifere, av├ónd rol de protec╚Ťie ╚Öi de asigurare a nutri╚Ťiei, respira╚Ťiei ╚Öi excre╚Ťiei. ÔÇô Din fr. annexe.
AN├ëX, -─é, anec╚Öi, -xe, adj. Ata╚Öat unui lucru (principal); al─âturat. ÔÇô Din fr. annexe.
ANEX├ü, anexez, vb. I. Tranz. A alipi, a al─âtura, a ad─âuga, a ata╚Öa la ceva. ÔÖŽ (Cu privire la un stat, un teritoriu) A ├«ncorpora prin violen╚Ť─â, a face un act de anexiune. ÔÇô Din fr. annexer.
AN├ëX─é, anexe, s. f. 1. Ceea ce este al─âturat sau alipit, ca element secundar sau dependent, pe l├óng─â altceva mai important; material suplimentar care dezvolt─â sau l─âmure╚Öte un text. 2. (Anat.) ╚Üesut, forma╚Ťie sau organ legat structural de alte organe ├«n cadrul unei func╚Ťii comune. ÔŚŐ Anexe embrionare = forma╚Ťii temporare ale embrionului, la reptile, p─âs─âri ╚Öi mamifere, av├ónd rol de protec╚Ťie ╚Öi de asigurare a nutri╚Ťiei, respira╚Ťiei ╚Öi excre╚Ťiei. ÔÇô Din fr. annexe.
ANEX├ü, anexez, vb. I. Tranz. A alipi, a al─âtura, a ad─âuga la ceva. A anexa un act la o cerere. ÔÖŽ A ├«ncorpora o ╚Ťar─â, o provincie etc. prin violen╚Ť─â, ├«mpotriva voin╚Ťei locuitorilor.
AN├ëX─é, anexe, s. f. Ceea ce este al─âturat sau alipit, ca element secundar sau dependent, pe l├«ng─â altceva mai mare ori mai important: lucru ad─âugat, adaos. ├Änaint─âm cererea cu dou─â anexe. ÔŚŐ Toate ├«ncerc─ârile du╚Ömanilor. s─â restabileasc─â Rusia burghezo-mo╚Öiereasc─â ╚Öi s─â o transforme ├«ntr-o anex─â a imperialismului au e╚Öuat complet. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 224, 3/2. ÔÖŽ Material suplimentar care completeaz─â, dezvolt─â sau l─âmure╚Öte un text (de lege). Am voit... ├«n conformitate cu articolul IV din anex─â s─â surprindem fraudele. ALECSANDRI, T. 1705.
ANEX├ü, anexez, vb. I. Tranz. A alipi, a al─âtura la ceva. ÔÖŽ A ├«ncorpora un teritoriu prin violen╚Ť─â. ÔÇô Fr. annexer.
AN├ëX─é, anexe, s. f. Ceea ce este al─âturat sau alipit, ca element secundar sau dependent, pe l├óng─â altceva mai important; material suplimentar care dezvolt─â sau l─âmure╚Öte un text. ÔÇô Fr. annexe.
an├ęx adj. m., pl. an├ęc╚Öi; f. an├ęx─â, pl. an├ęxe
anexá (a ~) vb., ind. prez. 3 anexeáză
an├ęx─â s. f., g.-d. art. an├ęxei; pl. an├ęxe
an├ęx adj. m., pl. an├ęc╚Öi; f. sg. an├ęx─â, pl. an├ęxe
anex├í vb., ind. prez. 1 sg. anex├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. anexe├íz─â
an├ęx─â s. f., g.-d. art. an├ęxei; pl. an├ęxe
ANÉX adj. 1. v. auxiliar. 2. v. anexat.
ANEXÁ vb. 1. a (se) alătura, a (se) atașa. (~ la memoriu actele necesare.) 2. a alipi, a atașa, a încorpora, (înv.) a întrupa, a lipi. (~ un teritoriu străin.)
ANÉXĂ s. v. adaos.
AN├ëX, -─é adj. Al─âturat unui lucru (principal). [Pl. -ec╚Öi, -exe. / < fr. annexe, cf. lat. annexus ÔÇô ata╚Öat].
ANEX├ü vb. I. tr. A al─âtura, a alipi, a ad─âuga (la ceva). ÔÖŽ A ├«ncorpora unui stat (prin mijloace violente) o ╚Ťar─â, un teritoriu str─âin etc. [< fr. annexer].
AN├ëX─é s.f. Ceea ce este legat, unit de un lucru principal sau de un lucru de care depinde; adaos. ÔÖŽ Material de completare la un text, pe care ├«l ├«ntrege╚Öte sau ├«l l─âmure╚Öte. [< fr. annexe, cf. lat. annexus ÔÇô legat].
ANÉX, -Ă adj. alăturat unui lucru (principal); alăturat. (< fr. annexe, lat. annexus)
ANEXÁ vb. tr. 1. a alătura, a alipi, a adăuga. 2. a încorpora unui stat, prin mijloace violente un teritoriu străin. (< fr. annexer)
AN├ëX─é s. f. 1. ceea ce este legat, unit de un lucru principal sau de care depinde; adaos. 2. (anat.) ╚Ťesut, forma╚Ťie, organ legat structural de alte organe ├«n cadrul unei func╚Ťii comune. 3. material documentar al─âturat unui text. (< fr. annexe)
AN├ëX ~x─â (~c╚Öi, ~xe) Care ╚Ťine de anex─â; propriu anexei. /<fr. annexe
A ANEX├ü ~├ęz tranz. 1) A al─âtura ├«n calitate de anex─â. 2) fig. (teritorii str─âine, ╚Ť─âri) A alipi cu for╚Ťa. /<fr. annexer
ANÉXĂ ~e f. Element secundar alăturat la un lucru principal în vederea completării; adaos; supliment. /<fr. annexe, lat. annexus
anex n. 1. ceace sÔÇÖadaog─â la un lucru principal; 2. lucru ad─âogat.
anexà v. a alătura la un ce principal.
*an├ęx─â f., pl. e (fr. annexe, d. lat. annexus, -exa, anexat, -at─â, part. d. ann├ęctere, a anexa). Lucru anexat (adaus, suplement, dependen╚Ť─â): anexa une─ş case, une─ş scrisor─ş.
*anex├ęz v. tr. (fr. annexer, d. annexe, anex─â. V. conexez). Al─âtur, alipesc, fac s─â depind─â de: a anexa o h├«rtie la o scrisoare (une─ş scrisor─ş), o provincie la o ╚Ťar─â (une─ş ╚Ť─âr─ş).
ANEX adj 1. accesoriu, auxiliar, secundar, subsidiar. (Element ~ într-un mecanism.) 2. alăturat, anexat. (Documentele ~.)
ANEXA vb. 1. a (se) alătura, a (se) atașa. (~ la memoriu actele necesare.) 2. a alipi, a atașa, a încorpora, (înv.) a întrupa, a lipi. (~ un teritoriu străin.)
ANEX─é s. adaos, apendice, completare, supliment. (~ la o dispozi╚Ťie.)
constr├║c╚Ťie-an├ęx─â s. f. Construc╚Ťie care se adaug─â alteia deja existente ÔŚŐ ÔÇ×La Piatra-Neam╚Ť o construc╚Ťie-anex─â va suplimenta cu 114 locuri capacitatea de cazare a hotelului ┬źCentral┬╗.ÔÇŁ R.l. 17 XII 77 p. 5 (din construc╚Ťie + anex─â)
gospod─âr├şe-an├ęx─â s. f. ÔŚŐ ÔÇ×├Änfiin╚Ťarea unor gospod─ârii-anexe pe l├óng─â cantinele ├«ntreprinderilor craiovene faciliteaz─â aprovizionarea cu legume ╚Öi alte produse agro-alimentare a acestora.ÔÇŁ R.l. 28 IV 74 p. 5. ÔŚŐ ÔÇ×Cre╚Öterea num─ârului de gospod─ârii anexe, ├«n vederea asigur─ârii aprovizion─ârii cantinelor-restaurant cu carne, legume ╚Öi zarzavaturi din resurse proprii.ÔÇŁ R.l. 5 I 78 p. 5; v. ╚Öi cantin─â-restaurant (din gospod─ârie + anex─â)

Anexa dex online | sinonim

Anexa definitie

Intrare: anex
anex adjectiv
Intrare: anexa
anexa verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: anex─â
anex─â substantiv feminin