anevrísm sm [At: DA / Pl: ~e / E: fr anévrisme] (Med) Dilatare patologică a pereților unei artere sau ai inimii.

ANEVRÍSM, anevrisme, s. n. Dilatare patologică a pereților unui vas sangvin. – Din fr. anévrisme.

ANEVRÍSM, anevrisme, s. n. Dilatare patologică a pereților unui vas sangvin. – Din fr. anévrisme.

ANEVRÍSM, anevrisme, s. n. Dilatare patologică a pereților unei artere.

ANEVRÍSM, anevrisme, s. n. Dilatare patologică a pereților unei artere. – Fr. anévrisme (< gr.).

anevrísm (-ne-vrism) s. n., pl. anevrísme

anevrísm s. n. (sil. -vrism), pl. anevrísme

ANEVRÍSM s.n. Dilatare patologică a pereților unei artere. [< fr. anévrisme, cf. gr. aneurysma – dilatare].

ANEVRÍSM s. n. (med.) dilatare patologică a pereților unei artere. (< fr. anévrisme)

ANEVRÍSM ~e n. Boală care constă în dilatarea patologică a unui vas sangvin. /<fr. anévrisme

anevrism n. 1. umflare prin dilatațiune a unei artere; 2. dilatarea bolnăvicioasă a inimei.

*anevrízm n., pl. e (fr. anévrisme, d. vgr. [după pronunțarea ngr.] aneúrisma, dilatare). Med. Unflătură a uneĭ artere într’un punct oare-care. (Această unflătură se umple de sînge lichid orĭ coagulat, ĭar dacă, în urma uneĭ emoțiunĭ saŭ încordărĭ, se rupe, moartea se produce fulgerător). – Maĭ bine ar fi anevrizmă, ca prizmă, sofizmă, agheazmă ș. a.