Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru anemofil

anemof├şl, ~─â sf a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr an├ęmophile] 1-2 (Plant─â) ale c─ârei flori se polenizeaz─â prin intermediul v├óntului.
ANEMOF├ŹL, -─é, anemofili, -e, s. f., adj. (Plant─â) ale c─ârei flori se polenizeaz─â prin intermediul v├óntului. ÔÇô Din fr. an├ęmophile.
ANEMOF├ŹL, -─é, anemofili, -e, s. f., adj. (Plant─â) ale c─ârei flori se polenizeaz─â prin intermediul v├óntului. ÔÇô Din fr. an├ęmophile.
anemof├şl adj. m., pl. anemof├şli; f. anemof├şl─â, pl. anemof├şle
anemof├şl─â s. f., g.-d. art. anemof├şlei; pl. anemof├şle
anemof├şl adj. m., pl. anemof├şli; f. sg. anemof├şl─â, pl. anemof├şle
ANEMOF├ŹL, -─é adj., s.f. (Plant─â) la care polenizarea se face cu ajutorul v├óntului; anemogam. [< fr. an├ęmophile].
ANEMOF├ŹL, -─é adj., s. f. (plant─â) a c─ârei polenizare se face prin intermediul v├óntului; anemogam. (< fr. an├ęmophile)
ANEMOF├ŹL ~─â (~i, ~e) ╚Öi substantival (despre plante) Care ╚Ťine de anemofolie; propriu anemofiliei. /<fr. an├ęmophile
ANEMO- ÔÇ×v├«nt, curent de aer, eolianÔÇŁ. ÔŚŐ gr. anemos ÔÇ×v├«ntÔÇŁ > fr. an├ęmo-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. anemo-. Ôľí ~core ( ~chore) (v. -cor), adj., s. f. pl., (plante) ale c─âror semin╚Ťe sau fructe s├«nt r─âsp├«ndite prin intermediul v├«ntului; ~corie (~chorie) (v. -corie2), s. f., ├«mpr─â╚Ötiere a sporilor, semin╚Ťelor sau fructelor cu ajutorul v├«ntului; ~entomofilie (v. entomo-, v. -filie1), s. f., polenizare prin intermediul v├«ntului ╚Öi al insectelor; ~file (v. -fil1) adj., s. f. pl., (plante) ale c─âror flori se polenizeaz─â prin intermediul v├«ntului; sin. anemogame; ~filie (v. -filie1), s. f., polenizare realizat─â prin intermediul v├«ntului; sin. anemogamie; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante ale c─âror flori se polenizeaz─â cu ajutorul v├«ntului; ~fobie (v. -fobie), s. f., team─â patologic─â de curen╚Ťii de aer; ~game (v. -gam), adj., s. f. pl., anemofile*; ~gamie (v. -gamie), s. f., anemofilie*; ~gen (v. -gen1), adj., care este produs de v├«nt; ~graf (v. -graf), s. n., anemometru ├«nregistrator; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplin─â care se ocup─â cu descrierea v├«nturilor; ~gram─â (v. -gram─â), s. f., diagram─â realizat─â la anemograf; ~hidrocor (v. hidro-1, v. -cor), adj., care se r─âsp├«nde╚Öte prin intermediul v├«ntului ╚Öi al apei; ~lit (v. -lit1), s. n., forma╚Ťie concre╚Ťionar─â deviat─â din galeriile subterane; ~metrie (v. -metrie1), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â m─âsurarea vitezei curen╚Ťilor de aer sau a gazelor ├«n conducte; ~metru (v. -metru1), s. n., 1. Instrument pentru m─âsurarea vitezei, a puterii ╚Öi a direc╚Ťiei v├«nturilor. 2. Aparat care serve╚Öte la m─âsurarea vitezei fluidelor gazoase ├«n conducte; ~mirmecocor (v. mirmeco-, v. -cor), adj., care se r─âsp├«nde╚Öte prin intermediul v├«ntului ╚Öi al furnicilor; ~morfie (v. -morfie), s. f., conforma╚Ťie special─â a plantelor de a se ap─âra ├«mpotriva ac╚Ťiunii v├«nturilor; sin. anemomorfoz─â; ~morfoz─â (v. -morfoz─â), s. f., anemomorfie*; ~scop (v. -scop), s. n., instrument care indic─â direc╚Ťia v├«ntului; sin. giruet─â; ~spore (v. -spor), s. f. pl., plante ale c─âror semin╚Ťe s├«nt r─âsp├«ndite cu ajutorul v├«ntului; ~stat (v. -stat), s. n., aparat utilizat la difuzarea aerului ├«n ├«nc─âperi ├«nzestrate cu calorifere; ~taxie (v. -taxie), s. f., mi╚Öcare de ap─ârare a plantelor ├«mpotriva curen╚Ťilor de aer; ~trop (v. -trop), s. n., motor eolian; ~tropic (v. -tropic), adj., referitor la curbarea organelor vegetale sub ac╚Ťiunea curen╚Ťilor de aer; ~zoocor (v. zoo-, v. -cor), adj., care se r─âsp├«nde╚Öte prin intermediul v├«ntului ╚Öi al animalelor.

Anemofil dex online | sinonim

Anemofil definitie

Intrare: anemofil
anemofil adjectiv