androceu definitie

11 definiții pentru androceu

androcéu sn [At: GRECESCU, FL. 12 / Pl: ~cee, -ceuri / E: fr androcée, androecie] (Bot) Totalitatea staminelor unei flori.
ANDROCÉU, androcee, s. n. Totalitatea staminelor unei flori. – Din fr. androcée.
ANDROCÉU, androcee, s. n. Totalitatea staminelor unei flori. – Din fr. androcée.
ANDROCÉU, androcee, s. n. Totalitatea stamineior unei flori. – Pl. și: androceuri.
ANDROCÉU, androcee, s. n. Totalitatea staminelor unei flori. – Fr. androcée (< gr.).
androcéu s. n., art. androcéul; pl. androcée
androcéu s. n., art. androcéul; pl. androcée
ANDROCÉU s.n. Totalitatea staminelor unei flori. [< fr. androcée, cf. gr. aner – bărbat, oikia – casă].
ANDROCÉU s. n. totalitatea staminelor unei flori. (< fr. androcée)
ANDROCÉU ~e n. Totalitate a staminelor la o floare. /<fr. androcée
*androcéŭ n., pl. ee saŭ eĭe (vgr. anér, gen. andrós, mascul, și -ceŭ din gĭneceŭ). Bot. Totalitatea staminelor (organelor mascule) la florĭ.

androceu dex

Intrare: androceu
androceu substantiv neutru