Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

41 defini╚Ťii pentru ancheta

anchet├í, vt [At: DA / Pzi: ~t├ęz / E: anchet─â] A face o anchet─â.
anch├ęt─â sf [At: MAIORESCU, D. II, 165 / Pl: ~te / E: fr enqu├¬te] 1 Cercetare (la fa╚Ťa locului) f─âcut─â pentru a stabili ceva, prin interog─âri, prin ascultare de martori etc. 2 Cercetare dispus─â sau efectuat─â de o autoritate public─â. 3 (├Äs)~ dialectal─â Cercetare, adunare de material documentar, ├«n leg─âtur─â cu dialectele unei limbi.
ANCHET├ü, anchetez, vb. I. Tranz. A supune unei cercet─âri am─ânun╚Ťite; a face o anchet─â. ÔÇô Din anchet─â.
ANCH├ëT─é, anchete, s. f. 1. Cercetare ordonat─â sau f─âcut─â de un organ de stat pentru str├óngerea dovezilor privitoare la o fapt─â ilegal─â ╚Öi stabilirea r─âspunderii. 2. Cercetare efectuat─â pe baz─â de chestionare a unor fenomene sociale, lingvistice etc.; p. ext. gen publicistic ├«n care se prezint─â rezultatele unor asemenea cercet─âri. ÔÇô Din fr. enqu├¬te.
ANCHET├ü, anchetez, vb. I. Tranz. A supune unei cercet─âri am─ânun╚Ťite; a face o anchet─â. ÔÇô Din anchet─â.
ANCH├ëT─é, anchete, s. f. Cercetare ordonat─â sau efectuat─â de o autoritate public─â, pentru a clarifica ├«mprejur─ârile ├«n care s-a produs un fapt ╚Öi pentru a stabili r─âspunderile. ÔÖŽ Cercetare ╚Ötiin╚Ťific─â f─âcut─â pe teren. ÔÇô Din fr. enqu├¬te.
ANCHET├ü, anchetez, vb. I. Tranz. A supune (un fapt sau o persoan─â) unei cercet─âri am─ânun╚Ťite pentru a scoate la iveal─â adev─ârul ╚Öi a stabili eventuale r─âspunderi ╚Öi vinov─â╚Ťii; a face o anchet─â. Procurorul ancheteaz─â cazul. ÔŚŐ Absol. Cel care ancheteaz─â nu face parte din corpul didactic, e un inspector special. SADOVEANU, N. F. 175. ÔÖŽ A face o cercetare ╚Ötiin╚Ťific─â pe teren. Pentru ┬źAtlasul lingvistic rom├«n┬╗ au fost anchetate peste 350 de localit─â╚Ťi.
ANCH├ëT─é, anchete, s. f. Cercetare or├«nduit─â sau efectuat─â de o autoritate public─â, cu scopul de a clarifica ├«mprejur─ârile ├«n care s-a produs un fapt ╚Öi de a stabili eventuale r─âspunderi ╚Öi vinov─â╚Ťii. Domnul Ciolac... ceruse forului superior ╚Öcolar anchet─â urgent─â. SADOVEANU, N. F. 164. Vre╚Ťi s─â m─â b─âga╚Ťi ├«n bucluc. Anchet─â, rapoarte... SEBASTIAN, T. 249. Curtea prim─âriei era tot plin─â de ╚Ť─ârani culca╚Ťi la p─âm├«nt cu fa╚Ťa ├«n jos ╚Öi p─âzi╚Ťi de solda╚Ťi. Ancheta continua cu aceea╚Öi intensitate. REBREANU, R. II 298. ÔÖŽ Cercetare ╚Ötiin╚Ťific─â f─âcut─â pe teren. ÔŚŐ Anchet─â: dialectal─â = adunare pe teren de material documentar ├«n leg─âtur─â cu dialectele sau cu graiurile regionale ale unei limbi.
ANCHET├ü, anchetez, vb. I. Tranz. A supune unei cercet─âri am─ânun╚Ťite; a face o anchet─â. ÔÇô Din anchet─â.
ANCH├ëT─é, anchete, s. f. Cercetare or├ónduit─â sau efectuat─â de o autoritate public─â, pentru a clarifica ├«mprejur─ârile ├«n care s-a produs un fapt ╚Öi pentru a stabili eventuale r─âspunderi ╚Öi vinov─â╚Ťii. ÔÖŽ Cercetare ╚Ötiin╚Ťific─â f─âcut─â pe teren. Anchet─â dialectal─â. ÔÇô Fr. enqu├¬te.
anchetá (a ~) vb., ind. prez. 3 ancheteáză
anch├ęt─â s. f., g.-d. art. anch├ętei; pl. anch├ęte
raid-anch├ęt─â s. n., pl. r├íiduri-anch├ęt─â
anchet├í vb., ind. prez. 1 sg. anchet├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. anchete├íz─â
anch├ęt─â s. f., pl. anch├ęte
r├íid-anch├ęt─â s. n., pl. r├íiduri-anch├ęt─â
ANCHETÁ vb. (JUR.) a cerceta, a instrui, (livr.) a instrumenta. (A ~ un caz.)
ANCHÉTĂ s. 1. (JUR.) anchetare, cercetare, instruire, (livr.) instrumentare, (înv.) sprafcă, (rusism înv.) comandirovcă. 2. v. sondaj.
ANCHET├ü vb. I. tr. 1. A cerceta (un fapt, o persoan─â} printr-o anchet─â; a face o anchet─â. 2. A ├«ntreprinde o cercetare ├«n scop ╚Ötiin╚Ťific. [< fr. enqu├¬ter].
ANCH├ëT─é s.f. Cercetare f─âcut─â de o autoritate public─â cu scopul de a stabili vinova╚Ťii ╚Öi ├«mprejur─ârile ├«n care s-a produs un fapt. ÔÖŽ Cercetare pe teren f─âcut─â ├«n scop ╚Ötiin╚Ťific; sondaj. [< fr. enqu├¬te].
ANCHETÁ vb. tr. a face o anchetă. (< fr. enquêter)
ANCH├ëT─é s. f. 1. cercetare f─âcut─â de o autoritate public─â ├«n scopul stabilirii ├«mprejur─ârilor ├«n care s-a produs un fapt ╚Öi a r─âspunderilor. 2. metod─â de investiga╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â, prin cercetarea pe teren; (p. ext.) gen publicistic ├«n care se prezint─â rezultatele unor asemenea cercet─âri. (< fr. enqu├¬te)
anch├ęt─â (anch├ęte), s. f. ÔÇô Cercetare. Fr. enqu├¬te. ÔÇô Der. ancheta, vb., din fr. enqu├¬ter; anchetator, adj.
A ANCHET├ü ~├ęz tranz. (persoane) A supune unei anchete. /Din anchet─â
ANCH├ëT─é ~e f. 1) Cercetare f─âcut─â de un organ de stat pentru a clarifica ├«mprejur─ârile ├«n care a avut loc un fapt ilegal ╚Öi a stabili f─âpta╚Öii. ~ judec─âtoreasc─â. 2) Cercetare ╚Ötiin╚Ťific─â efectuat─â pe teren (prin chestionare). ~ dialectal─â. [G.-D. anchetei] /<fr. enqu├¬te
anchetà v. a face anchetă.
anchetă f. 1. cercetare judecătorească; 2. cercetare anumită: fiecare adunare legislativă are dreptul de anchetă (=fr. enquête).
*anch├ęt─â f., pl. e (fr. enqu├¬te. V. chet─â). Cercetare, ma─ş ales din partea une─ş autorit─â╚Ť─ş: anchet─â judiciar─â.
*anchet├ęz v. tr. (fr. enqu├¬ter). Fac anchet─â, cercetez.
ANCHETA vb. (JUR.) a cerceta, a instrui. (A ~ un caz.)
ANCHETĂ s. (JUR.) anchetare, cercetare, instruire, (înv.) sprafcă, (rusism înv.) comandirovcă. (~ unei crime.)
bulet├şn-anch├ęt─â s. n. Buletin prin care se efectueaz─â o anchet─â ÔŚŐ ÔÇ×├Än num─ârul de m├óine al ziarului nostru va ap─ârea un buletin-anchet─â, la care sunt invita╚Ťi s─â r─âspund─â spectatorii cuplajului interbucure╚Ötean de miercuri.ÔÇŁ I.B. 13 III 67 p. 4 (din buletin + anchet─â)
emisi├║ne-anch├ęt─â s. f. Emisiune ├«n care se efectueaz─â o anchet─â ÔŚŐ ÔÇ×┬źV─â cunoa╚Öte╚Ťi copilul?┬╗ (emisiune-anchet─â)ÔÇŁ Sc. 2 II 67 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×Publicul francez a urm─ârit cu stupefac╚Ťie pe ecranele televizoarelor c├óteva emisiuni-anchet─â ├«n care toxicomanii erau filma╚Ťi ├«n plin─â criz─â.ÔÇŁ Sc. 22 I 72 p. 6 (din emisiune + anchet─â)
film-anch├ęt─â s. n. Film cu caracter de anchet─â ÔŚŐ ÔÇ×Cel─âlalt film-anchet─â ┬źM├óine ├«ncepe azi┬╗ este un film despre tinerii din zilele noastre.ÔÇŁ Sc. 18 VII 65 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×Filmul-anchet─â ┬źBrazii┬╗, realizat de T.U. la Grupul de ╚Öantiere de pe Some╚Ö [...]ÔÇŁ Sc. 17 IV 74 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×Este necesar, deci, ca str─âdaniilor pasionate, concretizate adesea ├«n certe reu╚Öite ale creatorilor de la studioul ┬źAl. Sahia┬╗, s─â li se r─âspund─â prin stabilirea, ├«n planul tematic, a ponderii justificate de importan╚Ťa filmului-anchet─â.ÔÇŁ Sc. 14 XI 75 p. 4; v. ╚Öi Cont. 17 IX 65 p. 6, R.l. 24 VII 69 p. 2, I.B. 8 X 70 p. 2, Cont. 2 XI 73 p. 5, I.B. 18 IV 74 p. 2, S─âpt. 26 VII 74 p. 6 (din film + anchet─â; cf. fr. film-enqu├¬te; DMN, DMC 1966; Fl. Dimitrescu ├«n BRPh 1/69 p. 166)
raid-anch├ęt─â s. n. Anchet─â efectuat─â ├«n diferite ├«ntreprinderi, localit─â╚Ťi etc. ÔŚŐ ÔÇ×Raid-anchet─â prin cooperativele din regiunea Cluj.ÔÇŁ Sc. 27 I 67 p. 3. ÔŚŐ ÔÇ×Raid-anchet─â ├«n c├óteva ora╚Öe.ÔÇŁ Sc. 28 I 75 p. 2; v. ╚Öi 29 I 67 p. 3 (din raid + anchet─â; FC I 48, H. Mirska ├«n SMFC I 172, L. Seche ├«n SCL 2/76 p. 204; DEX)
report├íj-anch├ęt─â s. n. Reportaj sub form─â de anchet─â ÔŚŐ ÔÇ×Remarc─âm, de asemenea, paginile memorialistice semnate de M.P [...] ╚Öi reportajul-anchet─â realizat de S.P.ÔÇŁ Cont. 24 III 72 p. 3. ÔŚŐ ÔÇ×Urm─âtoarea rubric─â, o rubric─â menit─â s─â ne dea speran╚Ťe [...] ├«n cea mai mare parte realizabile, a╚Öa cum am putut constata urm─ârind reportajul-anchet─â al emisiunii Magazinul femeilor.ÔÇŁ S─âpt. 27 VI 75 p. 6. ÔŚŐ ÔÇ×Ce e nou ├«n salonul de pictur─â ╚Öi sculptur─â al municipiului Bucure╚Öti ÔÇô reportaj-anchet─â de R.G.ÔÇŁ Pr.R.TV 13 I 77 p. 10; v. ╚Öi S─âpt. 26 III 76 p. 5; v. ╚Öi reportaj-interviu (din reportaj + anchet─â)
ANCHETĂ AERONAUTICĂ (AVIATICĂ) cercetare ordonată de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română sau alt organ omolog din străinătate cu scopul de a stabili împrejurările în care s-a produs un accident aviatic.
ANCH├ëT─é s. f. (< fr. enqu├¬te): cercetare pe teren f─âcut─â ├«n scop ╚Ötiin╚Ťific. ÔŚŐ ~ lingv├şstic─â: cercetare a fenomenelor de limb─â f─âcut─â de c─âtre un lingvist, pe baza unor chestionare (v. ╚Öi chestion├ír). ÔŚŐ ~ dialect├íl─â: cercetare pe teren sau prin coresponden╚Ť─â a dialectelor ╚Öi a graiurilor regionale ale unei limbi, pe baza unui chestionar dialectal; investigare a unei anumite variet─â╚Ťi lingvistice (idiolect, grai, dialect etc.) de c─âtre un anchetator, care folose╚Öte o anumit─â metod─â de a. pentru a ob╚Ťine ╚Öi a ├«nregistra de la informatori datele necesare caracteriz─ârii acesteia, A. dialectal─â presupune preg─âtire prealabil─â: fixarea scopului cercet─ârii, elaborarea unui chestionar ├«n concordan╚Ť─â cu acest scop, alegerea celui mai adecvat sistem de transcriere fonetic─â; cunoa╚Öterea profilului istoric, geografic, social ╚Öi economic al regiunii, ├«n vederea stabilirii re╚Ťelei localit─â╚Ťilor care urmeaz─â a fi anchetate; efectuarea unor a. preliminare de prob─â pentru verificarea chestionarului ╚Öi a transcrierii fonetice ╚Öi pentru cunoa╚Öterea terenului cercetat; preg─âtirea caietelor de a., a plan╚Öelor ╚Öi a materialului documentar, a mijloacelor mecanice de ├«nregistrare (magnetofon, casetofon, aparat foto etc.). Din punct de vedere tehnic, exist─â trei mari tipuri de a. dialectale: a. direct─â (notarea r─âspunsurilor pe m─âsura desf─â╚Öur─ârii a.; este o metod─â tradi╚Ťional─â); a. indirect─â (├«nregistrarea ├«ntreb─ârilor ╚Öi a r─âspunsurilor pe band─â de magnetofon sau de casetofon ╚Öi transcrierea ulterioar─â a materialului; este o metod─â modern─â); a. prin coresponden╚Ť─â, mai pu╚Ťin folosit─â (v. ╚Öi anchetat├│r).
PUNCT DE ANCHET─é s. n. + prep. + s. f. (< lat. Punctum, cf. it. punto, fr. point + de < lat. de + anchet─â < fr. enqu├¬te): localitate care urmeaz─â a fi anchetat─â din punct de vedere lingvistic, aleas─â de anchetator dup─â anumite criterii ╚Ötiin╚Ťifice (scopul cercet─ârii; situa╚Ťia istoric─â, demografic─â, lingvistic─â, economic─â ╚Öi geografic─â).
A ANCHETA a broșa, a deșuruba, a invita (pe cineva) la dans, a săcui, a tescui.
ANCHETĂ frământare, inventar, opăreală, pisanie, polizor, tescuire.

Ancheta dex online | sinonim

Ancheta definitie

Intrare: anchet─â
anchet─â substantiv feminin
Intrare: ancheta
ancheta verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: raid-anchet─â
raid-anchet─â substantiv neutru