Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru ancestral

ancestrál, ~ă a [At: GHEREA, ST. CR. III, 110 / Pl: ~i, ~e / E: fr ancestral] 1 Strămoșesc. 2 Transmis prin ereditate, prin atavism Si: atavic.
ANCESTR├üL, -─é, ancestrali, -e, adj. Ereditar, str─âmo╚Öesc. ÔÇô Din fr. ancestral.
ANCESTR├üL, -─é, ancestrali, -e, adj. Str─âmo╚Öesc. ÔÇô Din fr. ancestral.
ANCESTR├üL, -─é, ancestrali, -e, adj. Transmis prin ereditate; str─âmo╚Öesc. Burghezia, cum a ar─âtat Lenin... vede ├«n firea ╚Ť─âranului s─âdit─â dorin╚Ťa de p─âm├«nt... ca o pornire ancestral─â, ca ┬źun glas al p─âm├«ntului┬╗. V. ROM. noiembrie 1953, 292. Orice act al vie╚Ťii noastre psihice e determinat de mediul ancestral ╚Öi social. GHEREA, ST. CR. III 110.
ANCESTR├üL, -─é, ancestrali, -e, adj. Transmis prin ereditate. ÔÇô Fr. ancestral.
ancestrál adj. m., pl. ancestráli; f. ancestrálă, pl. ancestrále
ancestrál adj. m., pl. ancestráli; f. sg. ancestrálă, pl. ancestrále
ANCESTRÁL, -Ă adj. Transmis prin ereditate; moștenit; strămoșesc. [< fr. ancestral].
ANCESTRÁL, -Ă adj. ereditar, de la strămoși; străvechi. (< fr. ancestral)
ANCESTRÁL ~ă (~i, ~e) Care provine din timpuri străvechi; strămoșesc. [Sil. -ces-tral] /<fr. ancestral

Ancestral dex online | sinonim

Ancestral definitie

Intrare: ancestral
ancestral adjectiv
  • silabisire: -ces-tral