anastrofă definitie

13 definiții pentru anastrofă

anastrófă sf [At: DA ms / Pl: ~fe / E: fr anastrophe] (Grm) Răsturnare a ordinii obișnuite a cuvintelor.
ANASTRÓFĂ, anastrofe, s. f. Procedeu stilistic constând în răsturnarea ordinii obișnuite a cuvintelor în frază. – Din fr. anastrophe, germ. Anastrophe.
ANASTRÓFĂ, anastrofe, s. f. Schimbare a ordinii obișnuite a cuvintelor într-o propoziție, cu scopul de a atrage atenția asupra unui amănunt. – Din fr. anastrophe, germ. Anastrophe.
ANASTRÓFĂ, anastrofe, s. f. Răsturnare a ordinii obișnuite a cuvintelor într-o propoziție. Propoziția: «Migdalați, puțin pieziș, arătau ochii bunicii» din romanul «Desculț» al lui Zaharia Stancu este un exemplu de anastrofă.
ANASTRÓFĂ, anastrofe, s. f. Schimbare a ordinii obișnuite a cuvintelor într-o propoziție. – Fr. anastrophe (< gr.).
anastrófă (nas-tro- / -na-stro-) s. f., g.-d. art. anastrófei; pl. anastrófe
anastrófă s. f. (sil. mf. -stro-) → strofă
ANASTRÓFĂ s.f. (Lit.) Inversare a topicii normale a cuvintelor în frază. [< fr. anastrophe].
ANASTRÓFĂ s. f. 1. procedeu stilistic constând în inversarea topicii normale a cuvintelor într-o propoziție. 2. perioadă cu modificări rapide în forma organismelor. (< fr. anastrophe)
ANASTRÓFĂ ~e f. Procedeu stilistic care constă în inversarea ordinii obișnuite a cuvintelor într-o propoziție. /<fr. anastrophe
*anastrófă f., pl. e (vgr. anastrophé, d. strépho, întorc). Ret. Inversiune: te du îld. du-te.
ANASTRÓFĂ s. f. (< fr. anastrophe, gr. anastrophe < ana „înapoi” + strophe „întoarcere”): inversare a topicii normale a cuvintelor într-o propoziție, ca în exemplele „(Polenul) Pe umeri cade-ne și-n gene” (L. Blaga); „Migdalați, puțin pieziș, arătau ochii bunicii” (Z. Stancu).
anastrofă (gr. anastrophe „inversarea cuvintelor”), figură care constă în inversarea succesiunii normale a două cuvinte, care ar trebui să urmeze nemijlocit unul după altul. Este vorba, în genere, de schimbarea locului unui pronume aton, de obicei și conjunct (A): „Pare-i că din piept de fată cântă o privighetoare.” (Eminescu) Sin. reversio.

anastrofă dex

Intrare: anastrofă
anastrofă substantiv feminin
  • silabisire: -nas-tro-; mf. -stro-